7.600 de posturi deblocate în spitale: sindicatele spun că e doar un sfert din deficitul real

Ministerul Sănătății a anunțat deblocarea a peste 7.600 de posturi vacante din sistemul sanitar public, o măsură care vine cu doar câteva săptămâni înainte de greva generală anunțată de sindicatul Sanitas pentru 28 iulie. Din totalul posturilor, aproximativ 3.000 sunt destinate asistenților medicali și circa 1.900 medicilor, conform necesarului comunicat de managerii spitalelor.

Decizia vine într-un context tensionat, cu deficite acute de personal mai ales la urgență, anestezie, terapie intensivă, cardiologie și neurologie. În ultimul an, peste 5.000 de medici au susținut examenul de rezidențiat, iar cele circa 240 de școli postliceale sanitare formează anual cel puțin 15.000 de absolvenți. Cu toate acestea, sindicaliștii spun că lipsa reală de asistenți medicali la nivel național este de aproximativ 27.000 de posturi.

Sindicatul Sanitas: măsura ajută doar să treacă vara

Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, a declarat pentru „Adevărul” că deblocarea posturilor este insuficientă și nu rezolvă problemele structurale legate de salarii și condiții de muncă. El a explicat că ministrul interimar al Sănătății, Atila Cseke, a recunoscut necesitatea deblocării, întrucât managerii spitalelor se confruntă cu lipsă de personal, mai ales în perioada concediilor, când echipele rămase suprasolicitate ajung la epuizare rapidă - în special asistenții și infirmierii, unde deficitul e cel mai mare. La medici, situația este ceva mai bună datorită rezidenților și posibilității de a fi plătiți pentru gărzi.

Gae a subliniat că cele 7.600 de posturi acoperă doar un sfert din deficitul real de 27.000 la nivel național, iar măsura ajută doar pe termen scurt, pentru a trece peste vară. El a atras atenția că salarizarea rămâne în urmă și că mulți angajați vor părăsi sistemul curând, din cauza volumului mare de muncă și a stresului. Potrivit acestuia, în ultimii doi ani, între unu din patru și unu din doi angajați - în special brancardieri și infirmiere - au plecat pentru că salariile nu justifică efortul și naveta, unii preferând să lucreze la supermarket.

„Modelul actual este definiția falimentului”

Expertul în politici publice de sănătate Sorin Paveliu a criticat modul centralizat în care Guvernul blochează și deblochează posturi. Potrivit acestuia, managerii de spital ar trebui să aibă puterea de a angaja câte cadre medicale consideră necesar, în funcție de bugetul propriu al spitalului, fără aprobarea Guvernului. Dacă banii nu ar ajunge, spitalele și-ar putea ajusta grila de servicii, iar bugetul public nu ar trebui să acopere salariile, ci spitalele însele. Paveliu a numit modelul actual „definiția falimentului”.

România, pe locul cinci în UE la deficitul de personal medical

Conform raportului Autorității Europene a Muncii pentru 2025, România se numără printre statele europene cele mai afectate de lipsa personalului medical, cu 12 profesii din domeniul sănătății - de la medici și asistenți până la ambulanțieri și medici veterinari - marcate de deficit semnificativ. Raportat la populație, România ocupă locul al cincilea în UE la acest capitol, fiind depășită doar de Olanda, Italia, Belgia și Bulgaria.

La nivel intern, datele Ministerului Sănătății arată o lipsă de peste 30.000 de medici și asistente medicale, iar aproximativ un sfert dintre specialiștii formați în România aleg să profeseze în străinătate. Situația este mai gravă în spitalele mici și în mediul rural, unde unele specializări au dispărut complet. Potrivit estimărilor Colegiului Medicilor, doar la medicii de familie deficitul depășește 1.500 de posturi.