Tot mai mulți români spun că trăiesc mai rău: veniturile mici și scumpirile, principala grijă
Aproape 32% dintre români spun că viața lor s-a înrăutățit în ultimul an, față de 19% acum un an. Aproximativ 60% dau vina pe venituri mici și prețuri sau taxe crescute.

Un nou sondaj arată că percepția românilor despre propria bunăstare s-a deteriorat semnificativ față de anul trecut. Potrivit celei de-a doua ediții a Barometrului Percepției Bunăstării Românilor, realizat de IRES pentru ABS – Alianța pentru BunăStare, Indicele Percepției Bunăstării a scăzut în 2026 la 6,2 puncte din 10, față de 6,4 puncte în anul precedent.
Aproximativ 55% dintre cei chestionați consideră că bunăstarea lor generală s-a redus, iar doar 16% spun că situația le-a fost mai bună. Aceste rezultate sunt cu mult sub așteptările de anul trecut, când 51% dintre participanți credeau că lucrurile se vor îmbunătăți.
Referitor la calitatea vieții personale din ultimul an, aproape 32% dintre respondenți spun că aceasta a scăzut, față de doar 19% în ediția anterioară a studiului. Circa 18% consideră că viața lor s-a îmbunătățit (comparativ cu 23% anul trecut), în timp ce aproape jumătate spun că nivelul de trai a rămas neschimbat.
Banii, principala sursă de nemulțumire
Cea mai accentuată scădere a satisfacției a fost înregistrată în zona financiară: gradul de satisfacție privind veniturile personale a scăzut de la 6,1 la 5,5 puncte, cea mai mare cădere dintre toți indicatorii măsurați.
De asemenea, românii sunt mai puțin optimiști în privința posibilității de a-și permite o locuință confortabilă - indicatorul a scăzut de la 5,7 la 5,4 puncte. Satisfacția legată de oportunitățile de dezvoltare profesională la locul de muncă a scăzut și ea, de la 6,9 la 6,6 puncte.
Presiunea financiară, mai importantă decât corupția
Aproximativ 60% dintre respondenți spun că veniturile mici și prețurile sau taxele ridicate sunt principalele piedici în calea unei vieți mai bune, în creștere față de 55% în 2025. Astfel, problemele financiare au devenit prioritatea numărul unu, trecând înaintea corupției și a lipsei de transparență din instituțiile publice.
Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, a comentat rezultatele: „Rezultatele noii ediții arată cât de rapid se poate schimba percepția asupra bunăstării atunci când oamenii resimt o presiune mai mare asupra veniturilor și asupra siguranței lor financiare. Această vulnerabilitate este confirmată și de nivelul deficitului de protecție al populației, care a ajuns la o medie de 165.400 de lei pentru fiecare familie.”
Deficitul de protecție reprezintă diferența dintre resursele de care ar avea nevoie o familie ca să-și păstreze nivelul de trai în cazul unui eveniment neprevăzut și banii pe care îi are efectiv la dispoziție.
În comunicatul UNSAR se mai arată: „Bunăstarea înseamnă mai mult decât venituri, însă stabilitatea financiară este una dintre condițiile care ne permit accesul la educație, sănătate și o locuință adecvată și ne ajută să facem față mai bine situațiilor neprevăzute.”
ABS – Alianța pentru BunăStare este o platformă inițiată de UNSAR, care reunește companii, organizații, instituții publice și experți, cu scopul de a urmări factorii care influențează calitatea vieții în România și evoluția acestora de la an la an.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Digi24 →Știrea anterioară
Gazele scumpe ar putea urca mai repede inflația în zona euro, avertizează BCE
Știrea următoare
Hernia de disc: cauze, simptome și opțiuni de tratament, inclusiv chirurgical
Știri similare

Inflația din zona euro urcă la 4% în octombrie, din cauza scumpirii energiei
4 noiembrie 2026

Pensionarii din Arad iau împrumuturi de aproape 3 ori mai mari ca în ultimii 5 ani
4 noiembrie 2026

Luca Niculescu: Nu mai putem aplica măsuri de austeritate fără tensiuni mari. Situația bugetară, clară în 2-3 săptămâni
3 noiembrie 2026

Ministerul Sănătății suplimentează bugetele spitalelor cu 230 de milioane de lei
3 noiembrie 2026

Dăianu, din Budapesta: deficitul a crescut din cauza greșelilor politicienilor, nu ale cetățenilor
2 noiembrie 2026

Pilonul II: 236,8 miliarde lei administrați, 65% în titluri de stat
2 noiembrie 2026