Dăianu, din Budapesta: deficitul a crescut din cauza greșelilor politicienilor, nu ale cetățenilor

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a vorbit la o conferință organizată la Budapesta despre situația economică a României, arătând că responsabilitatea pentru creșterea deficitului bugetar aparține deciziilor greșite ale politicienilor, și nu lipsei de educație financiară a cetățenilor, așa cum sunt deseori acuzați aceștia.

Potrivit lui Dăianu, consolidarea fiscală a dus la o creștere economică negativă în acest an în România. „Când comprimi atât de mult cererea, chiar dacă majorezi investițiile publice, o economie stagnantă sau o creștere negativă sunt inevitabile”, a explicat acesta, citat de Hotnews.

El a atras atenția că datoria publică este încă gestionabilă, dar riscă să scape de sub control dacă România nu reduce deficitul către 3% din PIB în următorii ani. În opinia sa, spațiul de manevră este foarte limitat, deoarece nu mai există loc pentru creșteri suplimentare de taxe, iar populația este deja foarte nemulțumită.

„Deficitul a sărit în 2024 cu aproape 3% din PIB din cauza miopiei și a idioțeniei unora dintre politicienii noștri. E de necrezut”, a declarat Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal a criticat și discursul politicienilor care dau vina pe cetățeni, considerându-i „analfabeți financiar”. „Și eu am spus: stimați politicieni, mulți dintre voi sunteți analfabeți. Trebuie să știți mai multe despre finanțe, despre rigoarea fiscală, pentru că marile deficite nu au fost create de cetățenii obișnuiți. Politicile nu le fac toți cetățenii într-o arenă mare. Voi le faceți”, a adăugat acesta.

Ținta de deficit și rectificarea bugetară

Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal privind rectificarea bugetară prezentată de Ministerul Finanțelor, bugetul are premisele să atingă anul acesta o țintă cash de 6,25% din PIB, în timp ce ținta oficială a Guvernului este de 6,2% din PIB. Consiliul Fiscal a analizat și sumele vehiculate în spațiul public drept întârzieri la plată.

Instituția arată că deficitul mai redus înregistrat la nouă luni trebuie evaluat și prin prisma unor posibile întârzieri la plată, dar subliniază necesitatea unei abordări echilibrate atunci când se discută despre zeci de miliarde de lei despre care se spune că ar fi fost omise din calculele execuției bugetare, mai ales în condițiile monitorizării atente din partea Comisiei Europene și a agențiilor de rating.

Pe fondul instalării guvernului Luca Niculescu, care a preluat locul guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, PSD – partid intrat la guvernare – a acuzat fosta guvernare Bolojan că ar fi lăsat plăți restante și alte obligații neincluse în execuția bugetară, care ar pune pe buget o presiune de câteva zeci de miliarde de lei până la final de an.

Consiliul Fiscal explică faptul că aceste "întârzieri de plată" vehiculate public pot fi încadrate în mai multe categorii: posibile întârzieri la achitarea unor facturi prevăzute în buget pentru programul Anghel Saligny (nu proiecte nefinanțate prin buget); eventuale rambursări de TVA; nevoi apărute pe parcurs la unele ministere, pe care bugetul inițial nu le-a putut acoperi integral (motiv pentru care o rectificare servește tocmai la realocarea fondurilor pentru urgențe, de exemplu în sănătate); obligații apărute neașteptat, precum suma câștigată de magistrați în instanță; și faptul că în 2026 s-au suprapus mai multe proiecte din PNRR, ceea ce a pus presiune pe buget pentru asigurarea cofinanțărilor, în condițiile unui decalaj important privind rambursarea banilor de către Comisia Europeană.

Consiliul Fiscal mai arată că rectificarea bugetară din acest an a fost întârziată din cauza unei crize politice majore, care a generat incertitudine și a afectat evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare. Aversiunea față de risc a fost alimentată de criza politică, ceea ce ar explica parțial și scăderea investițiilor străine directe în economie.

Alte puncte din raportul Consiliului Fiscal

• Mediul internațional a fost ostil economiei românești, cu războaie prelungite, creșterea prețurilor la energie și materii prime denominate în dolari SUA, precum și înăsprirea politicilor monetare ale FED și BCE, cu efecte pe piețele financiare internaționale.
• Rectificarea bugetară a reprezentat prima urgență a noului guvern și ar urma să elimine o parte din întârzierile la plata facturilor.
• Rectificarea a fost necesară pentru a actualiza nivelurile proiectate ale veniturilor și cheltuielilor în funcție de execuția bugetară curentă și de dinamica macroeconomică, dar și pentru a asigura fondurile necesare desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite.