România, lider UE la scumpirea curentului și gazelor în primul semestru din 2026

Potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, România a avut în primele șase luni din 2026 cele mai mari majorări din Uniunea Europeană la prețurile electricității și gazelor naturale pentru gospodării, prin comparație cu aceeași perioadă din 2025. Curentul s-a scumpit cu 51,6%, iar gazele cu 9,3%.

La nivelul întregii Uniuni Europene, tendința a fost inversă: prețul mediu la electricitate a scăzut față de a doua jumătate a lui 2025, iar prețul gazelor a coborât atât față de semestrul anterior, cât și față de primele șase luni din 2025.

Eurostat precizează că procentele de creștere sau scădere pentru fiecare țară au fost calculate în moneda națională, așadar ele arată ritmul evoluției, nu nivelul propriu-zis al prețurilor exprimate în euro.

Electricitatea: România, cea mai mare scumpire din UE

Prețul energiei electrice pentru gospodăriile românești a urcat cu 51,6% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare creștere din întreaga Uniune Europeană.

Pe locurile următoare s-au situat Irlanda, cu o majorare de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%. În schimb, cele mai mari scăderi de prețuri au fost raportate în Danemarca (-31,7%) și Luxemburg (-24,1%).

La nivel comunitar, prețul mediu al electricității pentru gospodării a scăzut cu 2,2% față de a doua jumătate a lui 2025, ajungând la 0,28 euro/kWh, de la 0,29 euro/kWh. Eurostat subliniază însă că, deși a scăzut, acest nivel rămâne mult peste cel dinaintea crizei energetice din 2022.

Ponderea taxelor și altor contribuții în factura finală la nivel european s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, de la 28,9% în a doua jumătate a lui 2025 la 28,4% în primul semestru din 2026.

Șase state membre au raportat prețuri peste 0,30 euro/kWh, iar cinci sub 0,20 euro/kWh. Cel mai ridicat preț nominal a fost în Irlanda - 0,39 euro/kWh, urmată de Germania și Belgia, ambele cu 0,36 euro/kWh. Cele mai mici prețuri au fost în Ungaria (0,11 euro/kWh), respectiv Malta și Bulgaria (câte 0,13 euro/kWh fiecare).

România, cel mai scump preț la electricitate raportat la puterea de cumpărare

Dacă prețul electricității este exprimat în standardul puterii de cumpărare (PPS) - indicator care permite comparații ținând cont de diferențele dintre economiile statelor membre - România se situează tot pe primul loc în UE, cu 46,9 unități PPS pentru 100 kWh. Urmează Polonia, cu 41,1 unități, și Cehia, cu 34,3 unități.

Cele mai mici valori ajustate la puterea de cumpărare au fost înregistrate în Malta (13,8 unități PPS/100 kWh), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5).

Gazele naturale: România, cea mai mare creștere, dar printre cele mai mici prețuri nominale

România a avut și cea mai mare creștere din UE a prețului gazelor naturale pentru gospodării: +9,3% în primul semestru din 2026 față de perioada similară din 2025. Au urmat Croația, cu +8,9%, și Slovacia, cu +6,6%. Cele mai mari scăderi au fost în Bulgaria (-14,5%), Grecia (-11,3%) și Spania (-10%).

Dintre statele pentru care au existat date disponibile, prețurile gazelor au scăzut în 12 țări, au crescut în șapte și au rămas relativ stabile în patru.

La nivelul UE, prețul mediu al gazelor pentru gospodării a coborât în primul semestru din 2026 la 0,11 euro/kWh - cu 10,2% mai puțin decât în a doua jumătate a lui 2025 și cu 3,5% sub nivelul din primul semestru al anului trecut. Este cel mai scăzut preț mediu al gazelor din UE de după primul semestru din 2022.

Deși a avut cea mai mare creștere procentuală, România rămâne printre statele cu cele mai mici prețuri nominale la gaze: gospodăriile au plătit în medie 0,06 euro/kWh, la fel ca în Slovacia. Prețuri mai mici au fost raportate în Ungaria (0,03 euro/kWh) și Croația (0,05 euro/kWh).

Cel mai ridicat preț la gaze a fost în Suedia - 0,22 euro/kWh, urmată de Țările de Jos, cu 0,16 euro/kWh, și de Franța și Portugalia, cu câte 0,13 euro/kWh fiecare.

Raportate la puterea de cumpărare, cele mai mari prețuri la gaze au fost în Suedia (17,7 unități PPS/100 kWh), Portugalia (15) și Țările de Jos (13,8). Cele mai mici valori ajustate la puterea de cumpărare au fost în Ungaria (4,3 unități PPS/100 kWh), Luxemburg (6,6) și Croația (6,8).