România intră joi în discuții cu S&P: ce înseamnă riscul retrogradării la categoria „junk”

Începând de joi, 24 septembrie, reprezentanții agenției de rating S&P poartă discuții cu autoritățile române, în perspectiva verdictului anunțat pentru 2 octombrie privind ratingul suveran al țării. Este un moment important, deoarece Fitch și Moody's au menținut deja România, în această vară, în categoria recomandată investițiilor, dar la limita inferioară, cu perspectivă negativă. S&P rămâne astfel ultima evaluare relevantă din acest ciclu.

În prezent, România are la S&P un calificativ de BBB-/A-3, cu perspectivă negativă – ultima treaptă înainte de categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar trimite țara în această categorie, ceea ce ar putea limita accesul unor investitori la titlurile de stat românești și ar scumpi împrumuturile pentru statul român.

Misiunea S&P va discuta cu Ministerul Finanțelor și cu alte instituții implicate în administrarea finanțelor publice. Agenția va examina atât evoluția indicatorilor bugetari, cât și șansele ca măsurile de corecție fiscală să continue în anii următori.

Evaluarea vine pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică: Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, două propuneri de premier nu au reușit să fie învestite în Parlament, iar Siegfried Mureșan încearcă acum să formeze un nou Cabinet, fără o majoritate parlamentară clară.

Ce înseamnă categoria „junk” și de ce contează

Ratingul de țară arată cât de sigur este, în opinia agenției, ca un stat să-și plătească datoriile la timp. Calificativele de la BBB- în sus sunt considerate „recomandate investițiilor”, iar sub acest prag intră în zona speculativă, numită „junk”. O coborâre sub acest nivel nu ar împiedica România să se împrumute, dar ar reduce numărul investitorilor instituționali care au voie, prin regulamentele proprii, să dețină astfel de active.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, explica în luna iulie, pentru Digi24.ro: „Anumite companii și fonduri de investiții nu mai au voie, prin regulamentele lor, să investească în astfel de active”.

Practic, unele fonduri de pensii și fonduri de investiții ar fi obligate să vândă titlurile românești, iar statul ar trebui să găsească alți creditori, dispuși să accepte un risc mai mare, ceea ce ar duce la dobânzi mai ridicate. Consecințele posibile: costuri de finanțare mai mari pentru stat și companii, ieșiri de capital și presiuni asupra cursului de schimb.

O decizie negativă din partea S&P nu ar anula automat calificativele de tip investment grade păstrate de Fitch și Moody's, dar ar transmite piețelor un semnal clar de creștere a riscului asociat României, determinând investitorii să ceară randamente mai mari pentru finanțarea statului.

Cheltuielile cu dobânzile sunt deja ridicate. Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare anunța la începutul lunii septembrie că acestea au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, o creștere de peste 26% față de perioada anterioară. O finanțare mai scumpă ar însemna mai puțini bani disponibili în buget pentru investiții și servicii publice.

Criza politică, principalul risc

România ajunge la discuțiile cu S&P și cu câteva argumente favorabile: deficitul bugetar a scăzut, în primele șapte luni din 2026, la 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde de lei, iar investițiile au crescut cu aproape 1 [cifra este întreruptă în sursă].