România: 1.110 zile până la compensarea unui medicament inovator, față de 597 media UE
ARPIM atrage atenția că pacienții români așteaptă în medie peste 3 ani pentru compensarea unei terapii inovatoare, mult peste media europeană.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) atrage atenția că problemele discutate în ultimele săptămâni în sistemul de sănătate - sustenabilitatea finanțării, disponibilitatea medicamentelor, folosirea genericelor și biosimilarelor, continuitatea tratamentului și întârzierile în compensarea terapiilor inovatoare - fac parte, de fapt, din același traseu: acela prin care tratamentul potrivit ajunge sau nu la pacient, la timp.
Peste 1.100 de zile de așteptare pentru un medicament inovator
Potrivit datelor citate de ARPIM, un pacient din România așteaptă în medie 1.110 zile - adică peste trei ani - de la aprobarea europeană a unui medicament inovator până la compensarea acestuia în țară. Media europeană este de 597 de zile.
Din 168 de medicamente inovatoare aprobate centralizat la nivel european între 2021 și 2024, doar 28 erau compensate în România la data de 5 ianuarie 2026 - adică 17%, față de o medie europeană de 45%.
Diferențele sunt semnificative și pe arii terapeutice unde timpul contează foarte mult. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele aprobate european în intervalul 2021-2024, față de 51% media europeană. Pentru bolile rare (medicamente orfane), procentul este tot de 20%, comparativ cu 43% media europeană. Aceste întârzieri pot însemna, pentru pacienți, agravarea bolii, apariția de complicații și reducerea opțiunilor de tratament.
Generice, biosimilare și inovație - parte din aceeași soluție
ARPIM subliniază că medicamentele generice, biosimilare și inovatoare nu ar trebui privite ca soluții concurente. Genericele și biosimilarele pot ajuta la folosirea mai eficientă a resurselor acolo unde există deja alternative, eliberând fonduri pentru alte nevoi ale sistemului. În același timp, pentru multe terapii recente - inclusiv în oncologie și boli rare - nu există încă un echivalent generic.
Costul întârzierii tratamentului
Asociația arată că eficiența unui sistem de sănătate nu poate fi evaluată doar prin prețul medicamentelor. Când tratamentul nu ajunge la timp, costurile nu dispar, ci se mută spre complicații, spitalizări, concedii medicale, pierderi de productivitate și timp alocat de familii pentru îngrijire.
Un raport realizat de WifOR Institute pentru EFPIA, bazat pe date din 29 de țări europene, arată că folosirea medicamentelor mai noi în perioada 2014-2022 a fost asociată cu evitarea a 20,9 milioane de zile de spitalizare și a aproximativ 1,83 milioane de ani de viață pierduți prematur.
Pentru România, aceeași analiză estimează că fiecare euro investit în medicamente inovatoare generează 8 euro în beneficiu socioeconomic, peste media europeană de 5,67 euro.
Ce cere ARPIM
Organizația susține că este nevoie de mecanisme mai rapide și predictibile de evaluare, preț și compensare, de o politică de preț care să sprijine disponibilitatea medicamentelor și de instrumente prin care sistemul să poată anticipa și finanța din timp noile terapii.
ARPIM sprijină actualizarea listei de medicamente compensate în baza cadrului legal existent, în paralel cu modernizarea mecanismelor de evaluare, preț și compensare. Pentru terapiile deja evaluate, cere un traseu clar și predictibil între avizul pozitiv și accesul efectiv al pacienților la tratament.
Potrivit ARPIM, în dezbaterea publică recentă, actori diferiți din sistem - CNAS, Colegiul Medicilor din România, organizațiile de pacienți și industria farmaceutică - vorbesc, de fapt, despre aceeași miză, doar din perspective diferite: CNAS pune accent pe sustenabilitatea finanțării, Colegiul Medicilor pe accesul și continuitatea tratamentului, organizațiile de pacienți pe consecințele discontinuităților, iar industria farmaceutică pe întregul traseu al medicamentului, de la disponibilitate până la accesul rapid la terapii noi.
Asociația se declară pregătită să participe la discuții cu date, expertiză și propuneri de soluții pentru o politică a medicamentului construită împreună de toți actorii implicați.
Articol susținut de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Digi24 →Știrea anterioară
Consiliul Fiscal: recesiune ușoară posibilă în 2026, revenire estimată în 2027
Știrea următoare
Hidroelectrica scumpește energia electrică din octombrie. Cine plătește mai mult
Știri similare

Consiliul Fiscal cere creșterea graduală a vârstei de pensionare, pe fondul generației „decrețeilor”
7 septembrie 2026
Foto ilustrativăPensiile nu au fost indexate de 2 ani, iar „mica recalculare” întârzie de un an și jumătate
6 septembrie 2026

Pensii și salarii pe județe: unde se plătesc cele mai mari și cele mai mici venituri
5 septembrie 2026

Cărți electronice de identitate în sănătate: ce document iei la medic sau farmacie
4 septembrie 2026
Foto ilustrativăPensii și salarii ar putea rămâne înghețate și în 2027, din cauza datoriei publice
4 septembrie 2026

Fost șef DNA, critici la reforma pensiilor magistraților și dezvăluiri despre sistemul judiciar
4 septembrie 2026