Consiliul Fiscal: recesiune ușoară posibilă în 2026, revenire estimată în 2027

Consiliul Fiscal avertizează că România ar putea intra într-o recesiune ușoară în 2026, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, care frânează economia, și al unui context internațional nefavorabil. Potrivit raportului anual al instituției pentru 2025, principalele estimări pentru acest an variază între o scădere de 0,2% și o creștere de 0,7%, urmând ca economia să-și revină în 2027.

Comisia Europeană estimează o creștere de doar 0,1% pentru România în 2026, sub prognoza FMI, care indică un avans de 0,7%. Comisia Națională de Strategie și Prognoză și-a redus și ea estimarea, de la 1% la 0,1%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare anticipează o contracție de 0,2%.

„O recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul internațional nefavorabil”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.

Datele pentru primul trimestru din 2026 arată o contracție anuală de 1,2% (serie brută) și de 1,1% (serie ajustată sezonier). Comparativ cu trimestrul anterior, economia a stagnat, după o scădere de 1,9% în ultimele trei luni din 2025.

Pe sectoare, construcțiile și activitățile culturale-recreative au avut evoluții pozitive, în timp ce comerțul, transporturile, HoReCa, industria, IT&C-ul, tranzacțiile imobiliare și administrația publică au tras economia în jos. Consumul gospodăriilor a avut, de asemenea, o contribuție negativă, atenuată parțial de consumul guvernamental și de investiții.

Investițiile și fondurile europene rămân principalii factori care pot susține economia, potrivit Consiliului Fiscal. Consumul privat ar urma să redevină motor de creștere abia din 2027, pe măsură ce inflația se temperează și veniturile reale ale populației își revin. Pentru 2027, FMI estimează o creștere de 2,5%, Comisia Europeană de 2,3%, iar BERD de 1,8%.

Reducerea deficitului frânează economia, dar oprirea ei ar accelera creșterea datoriei

Riscul de recesiune apare exact în perioada în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar. Consiliul Fiscal descrie o situație dificilă: ajustarea afectează cererea și creșterea economică pe termen scurt, dar oprirea ei ar duce datoria publică pe o traiectorie nesustenabilă.

Deficitul bugetar, calculat conform metodologiei europene, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru 2026, scenariul analizat de Consiliul Fiscal ia în calcul o țintă de 6,2% din PIB.

Instituția a analizat un scenariu numit „no-policy-change”, în care măsurile deja adoptate ar fi aplicate în 2026, dar consolidarea nu ar mai continua din 2027. În acest caz, datoria publică ar crește în medie cu circa 3,4 puncte procentuale din PIB pe an, ar depăși 70% în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 și ar trece de 100% din PIB în 2039.

„Măsurile adoptate în anul 2025 au atenuat dinamica explozivă a datoriei publice, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Deși proiecția datoriei pe termen lung este una ipotetică, întrucât piețele financiare și agențiile de rating ar reacționa cu mult înainte de atingerea pragurilor menționate, dinamica proiectată subliniază necesitatea continuării procesului de consolidare bugetară”, arată raportul.

Datoria publică a ajuns la 59,6% din PIB la finalul anului 2025, cu cinci puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, și a urcat la 60,2% în aprilie 2026.

Dacă reducerea deficitului s-ar opri, necesarul brut de finanțare al statului (refinanțarea datoriei scadente plus acoperirea deficitului) ar crește de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la 20% în 2034. Cheltuielile cu dobânzile ar urca de la circa 3% din PIB la aproximativ 5% în același interval. Riscurile sunt amplificate de faptul că aproximativ 53% din datoria publică este în valută, ceea ce o expune la deprecierea leului.

Această evoluție poate fi evitată prin continuarea ajustării. Dacă România ar atinge în 2030 un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial, datoria publică ar ajunge la un vârf de 62-65% în perioada 2027-2028, apoi ar începe să scadă, iar deficitul bugetar ar coborî sub 3% din PIB.

Consiliul Fiscal atrage atenția că menținerea consolidării prin înghețarea în continuare a cheltuielilor sociale și de personal, sau prin noi creșteri fiscale, ar fi dificilă social și politic. Instituția propune o a treia variantă: creșterea veniturilor printr-o colectare mai eficientă. Analiza încasărilor din TVA arată însă că progresele așteptate nu s-au materializat încă.

Încasările din TVA nu arată o colectare mai eficientă

În 2025, statul a încasat 133,9 miliarde de lei din TVA, cu 13 miliarde de lei (10,7%) mai mult decât în anul precedent. Suma a rămas însă cu 2,2 miliarde de lei sub nivelul prevăzut în bugetul inițial.

Veniturile au fost susținute de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025, și de înlocuirea cotelor reduse de 5% și 9% cu o singură cotă de 11%. Ministerul Finanțelor estimase că modificarea cotelor va aduce aproximativ șase miliarde de lei în plus la buget.

Consiliul Fiscal a calculat cât ar fi trebuit să încaseze bugetul ținând cont de creșterea consumului privat cu 8,1% și de noile cote de TVA, ajungând la o proiecție de aproximativ 135,4 miliarde de lei — peste suma efectiv colectată, de 133,9 miliarde de lei.

„În consecință, execuția veniturilor din TVA nu oferă dovezi privind îmbunătățirea eficienței colectării acestora, care ar fi trebuit să genereze venituri suplimentare de 5,7 miliarde de lei, conform proiecțiilor inițiale ale Ministerului Finanțelor”, precizează raportul.

Consiliul Fiscal atrage atenția că veniturile suplimentare estimate din combaterea evaziunii nu ar trebui introduse anticipat în buget, ci recunoscute doar după ce apar efectiv în execuție.

România continuă să aibă cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană, estimat la aproximativ 30%, echivalentul a 9,2 miliarde de euro. În 2025, statul a colectat din TVA circa 7,1% din PIB, cel mai redus nivel dintre statele din Europa Centrală și de Est analizate în raport. Pentru comparație, Slovenia a încasat echivalentul a 8% din PIB, iar Bulgaria 9,6%.

Consiliul Fiscal estimează că reducerea deficitului de încasare a TVA și a celui de la impozitul pe profit, împreună cu recuperarea obligațiilor restante ale companiilor în insolvență sau faliment, ar putea aduce venituri suplimentare de peste 1,5% din PIB. Aceste sume ar sprijini reducerea deficitului și ar diminua presiunea pentru noi majorări de taxe, limitând totodată efectul negativ al consolidării asupra economiei.