Consiliul Fiscal cere creșterea graduală a vârstei de pensionare, pe fondul generației „decrețeilor”

Consiliul Fiscal recomandă o ajustare graduală a vârstei de pensionare, corelată cu speranța de viață, și eliminarea excepțiilor de la pragul standard de pensionare. Măsurile sunt propuse pentru a reduce presiunea asupra bugetului, în contextul îmbătrânirii populației și al apropierii pensionării generației „decrețeilor”.

Instituția avertizează, în raportul anual pentru 2025, că evoluția demografică reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru finanțele publice ale României. Pe măsură ce generațiile numeroase născute după Decretul din 1966 ajung la vârsta de pensionare, numărul beneficiarilor va crește, în timp ce baza contribuabililor rămâne redusă.

„Pe fondul atingerii vârstei de pensionare de către generația «decrețeilor», costul îmbătrânirii populației, integrat parțial în proiecția de bază, exercită presiuni suplimentare asupra cheltuielilor. Potrivit acestor date, cheltuielile cu pensiile din România sunt estimate să crească până în 2030”, se arată în raport.

Consiliul Fiscal precizează că nu întreaga generație a „decrețeilor” se pensionează chiar acum. Conform calendarului actual, primele cohorte numeroase, născute în 1967, vor atinge vârsta standard de pensionare începând din 2030 pentru femei și din 2032 pentru bărbați. Unele persoane pot ieși mai devreme din activitate dacă îndeplinesc condițiile de pensionare anticipată sau beneficiază de reduceri prevăzute de lege.

Ce măsuri recomandă Consiliul Fiscal

Pentru a limita efectele îmbătrânirii populației asupra bugetului, instituția propune creșterea participării pe piața muncii, extinderea bazei de contribuție și modificarea graduală a vârstei de pensionare.

„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se precizează în document.

Raportul nu indică o nouă vârstă de pensionare și nici un calendar concret pentru aplicarea măsurii. Recomandarea presupune doar legarea speranței de viață de vârsta standard de pensionare, concomitent cu reducerea derogărilor care permit ieșirea mai devreme din activitate.

Presiunea demografică este accentuată de participarea redusă pe piața muncii, de aproximativ 67% în România, față de media europeană de 75,3%. În 2025, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 63%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent. România a avut a doua cea mai mică rată de ocupare din UE, după Italia, cu o diferență de opt puncte procentuale față de media europeană.

Deficitul sistemului de asigurări sociale a crescut

Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, incluzând pensiile speciale și de serviciu, a ajuns în 2025 la 52,4 miliarde de lei, cu 12,7 miliarde de lei mai mult decât în anul anterior. Deficitul bugetelor de asigurări sociale, pensii, sănătate și șomaj a reprezentat 27,8% din deficitul bugetar total.

Consiliul Fiscal notează că, deși deficitul bugetar general s-a redus în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB, deficitul sistemelor de asigurări sociale a crescut cu 0,3 puncte procentuale. Cheltuielile de asistență socială au urcat cu aproximativ 12% în 2025, adică aproape 27 de miliarde de lei, în principal din cauza recalculării pensiilor aplicate din septembrie 2024, resimțită acum pe întregul an.

Pentru 2026, cheltuielile de asistență socială sunt estimate la aproximativ 249 de miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB, pe baza înghețării pensiilor publice, a pensiilor speciale, a indemnizațiilor sociale și a alocațiilor pentru copii la nivelul din decembrie 2025.

Ce spune Consiliul Fiscal despre indexarea pensiilor

Pentru bugetul pe 2027, Consiliul Fiscal recomandă ca majorarea cheltuielilor cu pensiile și salariile bugetarilor să fie corelată cu evoluția economiei: „Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”.

Instituția estimează pentru 2027 o creștere economică reală de aproximativ 2% și o inflație care ar putea coborî sub 4% până la finalul anului, dacă nu apar șocuri suplimentare. Deficitul bugetar ar trebui redus până în jurul valorii de 5,5% din PIB.

Consiliul Fiscal consideră că majorările de salarii și indexările pensiilor au avut, până acum, un caracter discreționar, și recomandă reguli transparente și predictibile, corelate cu evoluția economiei și puterea de cumpărare.

În 2025, cheltuielile cu salariile și asistența socială, inclusiv pensiile, au reprezentat 68,8% din veniturile bugetare ale României, în scădere cu 4,2 puncte procentuale față de 2024, pe fondul măsurilor de consolidare bugetară. Presiunea asupra finanțelor publice rămâne totuși ridicată, în special din cauza veniturilor bugetare mai mici decât în alte state europene.