Regula celor 2 litri de apă pe zi, contestată de un studiu amplu din Japonia

Sfatul auzit de decenii, potrivit căruia fiecare persoană ar trebui să bea doi litri de apă pe zi, este pus sub semnul întrebării de cercetători. Un studiu realizat de Institutul Național pentru Inovații Biomedicale, Sănătate și Nutriție din Japonia arată că necesarul de hidratare variază puternic de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, sex, nivelul de efort fizic, starea de sănătate și condițiile de mediu.

Cercetarea a inclus peste 5.600 de persoane din 23 de țări și a urmărit schimbul total de apă din organism – adică toată apa care intră și iese zilnic din corp. Au fost luate în calcul apa băută direct, cea provenită din alimente, apa rezultată din procesele metabolice interne, dar și pierderile prin transpirație, respirație și eliminare. Concluzia cercetătorilor este că nu există o cifră fixă valabilă pentru toată lumea.

Diferențe mari între categorii de persoane

Potrivit datelor, schimbul zilnic de apă la adulți poate varia de la un litru la peste șase litri, iar la sportivii de performanță poate trece de zece litri. Este vorba despre cantitatea totală de lichide procesată de organism, nu doar despre apa băută ca atare.

• Bărbații tineri, cu vârste între 20 și 30 de ani, au avut cele mai mari valori înregistrate, cu o medie de 4,3 litri pe zi.
• Femeile cu vârste între 25 și 60 de ani au avut un schimb mediu de 3,4 litri pe zi.
• Persoanele de peste 70 de ani au un schimb de apă semnificativ mai redus, explicat de cercetători prin modificările metabolismului și prin scăderea masei musculare odată cu vârsta.

Activitatea fizică și temperatura din mediul ambiant influențează, de asemenea, necesarul de lichide. Persoanele active fizic au nevoie, în medie, cu un litru de apă mai mult pe zi decât cele sedentare. În zonele unde temperatura trece de 30°C, organismul procesează cu încă un litru de apă mai mult pe zi, pentru a-și regla temperatura.

Rolul altitudinii și capacitatea corpului de a se regla singur

Studiul arată că și altitudinea își pune amprenta: la altitudini mari, pierderile de apă prin respirație cresc, astfel că pentru fiecare 1.000 de metri urcați peste nivelul mării, necesarul de hidratare crește cu aproximativ 500 de mililitri. Umiditatea, alimentația și stilul de viață contribuie, la rândul lor, la felul în care organismul gestionează apa.

Cercetătorii mai arată că organismul are o capacitate remarcabilă de autoreglare a echilibrului hidric: atunci când se consumă puține lichide sau transpirația este abundentă, rinichii reduc și concentrează cantitatea de urină produsă. În schimb, când se consumă mai multă apă decât este necesar, surplusul este eliminat rapid, iar urina devine vizibil mai deschisă la culoare.

În loc de o regulă rigidă, valabilă pentru toată lumea, cercetătorii recomandă o abordare adaptată la semnalele proprii ale corpului și la condițiile de mediu în care se află fiecare persoană.