Medic ATI Floreasca: Legea salarizării ar agrava criza de personal din Terapie Intensivă și Urgențe

Radu Țincu, șeful Secției ATI de la Spitalul Floreasca, a atras atenția, într-o declarație pentru Digi24, că sistemul medical românesc se confruntă cu o criză reală de personal, iar aplicarea legii salarizării în forma actuală ar putea agrava și mai mult situația din secțiile de terapie intensivă și din primirile de urgențe.

Medicul spune că a stat de vorbă cu asistenți medicali îngrijorați că veniturile lor ar putea scădea. Din această teamă, mulți dintre ei iau în calcul să se angajeze în sistemul privat, unde ar câștiga sume similare cu cele actuale, dar pentru un efort mai mic.

Țincu avertizează și asupra riscului reducerii sporurilor: „Dacă astăzi vom reduce sporurile, vom face o regresie în timp cu 15 ani”. El explică faptul că sporurile respective au fost introduse tocmai pentru a atrage personal medical spre spitalele județene, care aveau atunci multe posturi neocupate.

Referitor la legea salarizării, medicul subliniază: „Ea survine pe un deficit deja existent de personal medical, iar acest lucru va duce la agravarea deficitului de personal din secțiile de terapie intensivă și primiri urgențe”.

Deficitul de personal, mai grav decât posturile blocate de Guvern

Potrivit lui Radu Țincu, criza de personal nu se limitează la posturile bugetate dar blocate printr-un memorandum guvernamental, care nu au putut fi scoase la concurs. El atrage atenția că există și un necesar de personal stabilit prin ordine de ministru – unul din 2009 și unul actualizat în 2025 – care precizează câți medici și asistenți sunt necesari pentru funcționarea unei secții de terapie intensivă.

„Trebuie să vă spun, astăzi nicio secție din România nu respectă aceste ordine, pentru că spitalele nu și-au actualizat necesarul de personal în conformitate cu acestea”, a declarat medicul.

El a oferit un exemplu concret: deși normativul prevede o asistentă medicală la doi pacienți de terapie intensivă, în realitate, chiar și în marile spitale unde există suficient personal, raportul ajunge la o asistentă la patru-cinci bolnavi. Asta înseamnă un deficit de cel puțin jumătate din numărul necesar de asistenți medicali.

Situația este și mai gravă la alte categorii de personal, precum infirmierele și personalul auxiliar. Radu Țincu precizează că există spitale fără brancardieri și spitale fără medic infecționist, deși ordinul de ministru impune prezența acestuia. „Avem un deficit mult mai grav decât acele posturi pe care acum Guvernul încearcă să le deblocheze”, a conchis medicul.

De asemenea, Radu Țincu a semnalat că există discrepanțe mari de volum de muncă între medici, dând exemplul unui chirurg care operează un pacient pe lună față de unul care operează 30 de pacienți în aceeași perioadă.