Dr. Radu Țincu: lipsa de personal medical afectează direct pacienții din spitale

Medicul ATI Radu Țincu a atras atenția, într-o intervenție la emisiunea „Miza Zilei” (Anamaria Păcuraru), că criza de personal din spitalele românești nu poate fi soluționată prin măsuri de moment sau memorandumuri semnate în regim de urgență. El susține că este necesară introducerea unor criterii de performanță aplicabile la toate nivelurile sistemului sanitar, iar consecințele lipsei de personal se răsfrâng, în primul rând, asupra pacienților.

De ce cere criterii de performanță pentru tot sistemul

Țincu observă că există diferențe mari între spitalele din țară – unele au reușit să rezolve problemele de personal, altele nu – iar acest lucru dovedește că schimbarea este posibilă. În opinia sa, criteriile de performanță nu trebuie să vizeze doar spitalele, ci și Consiliile Județene care le gestionează, precum și managerii de spitale și șefii de secție.

„Dacă nu vom pune criterii de performanță în sistemul de sănătate și toți oamenii vor fi plătiți fără niciun fel de criteriu la comun, acest lucru nu va stimula productivitatea”, a spus medicul, adăugând că niciun președinte de Consiliu Județean nu va acționa pentru a remedia problemele spitalului din subordine dacă nu există repercusiuni pentru el în calitate de decident.

„Politicul sacrifică populația”

Medicul afirmă că lipsa de personal nu afectează doar cadrele medicale, ci mai ales pacienții care ajung în spitale. El a dat exemplul raportului asistente-pacienți: în loc de o asistentă la 25 de pacienți, ar trebui să fie una la aproximativ jumătate din acest număr. La secțiile de terapie intensivă, legislația prevede o asistentă la doi pacienți, dar în realitate ajunge la șase-șapte pacienți per asistentă, ceea ce înseamnă că unii nu primesc îngrijirile necesare.

Țincu a menționat și tragedia colegilor care au murit la vârste tinere după gărzi de zeci de ore, calificând situația drept „foarte gravă” pentru o țară care își sacrifică personalul medical. El a făcut referire directă la „cei doi bebeluși care astăzi sunt la cimitir în loc să fie salvați într-o secție de neonatologie”, susținând că sistemul trebuie să poată oferi serviciile de care au nevoie oamenii care plătesc asigurări de sănătate.

Critici la soluțiile temporare

Medicul a criticat modul în care autoritățile gestionează crizele din sănătate, dând ca exemplu deblocarea, printr-o ședință de guvern extraordinară, a 22 de posturi solicitate de profesorul Cîrstoveanu. „Este rușinos ca o țară din Uniunea Europeană, în 2026, să deblocheze prin ședințe de guvern extraordinare celebrele 22 de posturi”, a afirmat el.

Țincu a amintit și alte momente din trecut în care tragediile au generat reacții de scurtă durată, fără soluții pe termen lung: incendiul de la Colectiv, care a dus la crearea unor secții de arși abandonate ulterior, și investițiile făcute în timpul pandemiei, care nu au fost continuate. „Noi avem o memorie scurtă. Aceste tragedii ne țin o perioadă scurtă, după care uităm totul. Vedem repetăm greșeli după greșeli, într-un mod care pare că n-avem niciun fel de viziune și direcție înspre care ne îndreptăm”, a conchis medicul.