Legioneloza, boala confirmată și în România: cine riscă forme grave și ce simptome apar

Legioneloza este o infecție cauzată de bacteria Legionella, care afectează în principal plămânii și poate duce la o formă severă de pneumonie. Medicul infecționist Adrian Marinescu a explicat pentru Digi24.ro modul în care se produce îmbolnăvirea, semnele care impun un consult medical și categoriile de persoane cu risc mai mare de complicații.

Cum se transmite boala

Boala nu se transmite de la om la om. Îmbolnăvirea apare aproape exclusiv prin inhalarea aerosolilor de apă contaminați cu bacteria Legionella.

Numele bolii vine de la un episod din vara anului 1976, când sute de veterani ai organizației American Legion au participat la un congres într-un hotel din Philadelphia, SUA. Mulți participanți au dezvoltat pneumonie severă, iar mai multe persoane au murit. Ancheta epidemiologică a arătat că sursa a fost sistemul de climatizare al hotelului, contaminat cu o bacterie necunoscută la acel moment. Un an mai târziu, agentul patogen a fost izolat și denumit Legionella pneumophila, iar boala a primit numele de boala legionarilor sau legioneloză.

Cazuri confirmate în România

Potrivit medicului Adrian Marinescu, infecția cu Legionella există și în România, unde au fost confirmate cazuri, în general izolate, dar cu potențial de evoluție severă. Un exemplu recent este cel al unei angajate Metrorex, internată în spital, la care investigațiile medicale au confirmat diagnosticul de legioneloză. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a demarat o anchetă epidemiologică pentru identificarea sursei contaminării și pentru a stabili dacă au mai existat persoane expuse bacteriei.

Sursele de contaminare

Cele mai frecvente surse sunt instalațiile complexe de apă și sistemele centralizate de climatizare și răcire, folosite mai ales în hoteluri, spitale, clădiri de birouri, centre comerciale și alte spații publice. Spre diferență de aparatele de aer condiționat de uz casnic, aceste instalații funcționează pe circuite de apă și pot favoriza dezvoltarea bacteriei dacă nu sunt întreținute și dezinfectate corect.

Bacteria se dezvoltă în apa stagnantă sau insuficient tratată, în special la temperaturi între 20 și 45 de grade Celsius, interval în care se multiplică rapid. De aceea riscul crește în sezonul cald, când temperaturile ridicate și folosirea intensă a sistemelor de răcire favorizează proliferarea și dispersarea bacteriei prin aerosoli. Pericolul nu vine dintr-un contact scurt cu apa, ci din expunerea prelungită la aerosoli proveniți din surse contaminate.

Simptomele infecției

În unele cazuri, infecția poate evolua fără simptome. În altele, debutul se manifestă prin febră, stare generală de rău, dureri musculare și tuse, asemănător unei infecții respiratorii obișnuite.

Boala poate evolua spre o formă severă de pneumonie, cu febră înaltă, frisoane și dificultăți de respirație. În cazurile grave apar semne de insuficiență respiratorie. Evoluția depinde de rapiditatea diagnosticului și de starea generală de sănătate a pacientului. Fără tratament la timp, legioneloza poate provoca complicații grave și, în situațiile cele mai severe, poate fi fatală.

Cine este cel mai expus riscului

Riscul de forme severe este mai mare la persoanele cu sistem imunitar slăbit - în special vârstnici, pacienți cu boli cronice și persoane imunocompromise. Un risc crescut îl au și angajații care lucrează perioade lungi în apropierea instalațiilor de climatizare sau a sistemelor de apă insuficient întreținute. Bacteria poate infecta persoane de toate vârstele, inclusiv copii, dar formele grave apar mai frecvent la cei cu factori de risc.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul se stabilește prin analize de laborator, cea mai rapidă metodă fiind testul pentru antigenul urinar Legionella, care poate confirma infecția în câteva ore. Provocarea principală rămâne suspiciunea clinică, pentru că simptomele pot fi confundate cu ale altor afecțiuni respiratorii. De aceea este important ca pacientul să menționeze medicului dacă a fost expus unor medii cu instalații de climatizare sau rețele de apă cu risc.

Tratamentul se face cu antibiotice, iar succesul depinde de rapiditatea diagnosticului. Diagnosticarea și tratamentul precoce reduc riscul complicațiilor severe. Întârzierea poate duce la afectare pulmonară extinsă și insuficiență respiratorie, cu necesitatea internării la terapie intensivă.

Prevenție

Nu există vaccin împotriva acestei infecții. Cea mai eficientă metodă de prevenție este întreținerea corespunzătoare a sistemelor de climatizare și a instalațiilor de apă. Mentenanța periodică, respectarea normelor de igienă în clădiri și la locul de muncă, precum și identificarea rapidă a eventualelor surse de contaminare reduc cel mai eficient riscul de infectare. Medicul recomandă prezentarea la medic încă de la apariția primelor simptome, mai ales pentru persoanele expuse unor astfel de medii.