Vaccinurile viitorului: fără ace, personalizate și dezvoltate cu ajutorul inteligenței artificiale

Vaccinuri aplicate prin plasturi sau spray-uri nazale, formule adaptate fiecărui pacient și inteligență artificială folosită pentru a dezvolta noi metode de prevenție. Acestea sunt câteva dintre direcțiile spre care se îndreaptă cercetarea medicală, potrivit lui Marco Cavaleri, responsabilul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) pentru amenințările la adresa sănătății publice. Într-o întâlnire cu jurnaliști europeni, la care a participat și Mediafax, oficialul a vorbit și despre tratamentele personalizate împotriva cancerului, bazate pe tehnologia ARN mesager, care au obținut recent rezultate promițătoare.

Cavaleri a explicat că progresele din imunologie, biotehnologie și inteligență artificială ar putea schimba, în următorii ani, atât modul în care sunt prevenite bolile infecțioase, cât și tratamentul unor afecțiuni grave. Una dintre cele mai importante schimbări ar fi trecerea de la vaccinurile gândite pentru populații largi la strategii de imunizare adaptate caracteristicilor biologice ale fiecărei persoane. Oficialul a precizat însă că multe dintre aceste tehnologii se află încă în faza de cercetare, iar acest lucru nu garantează apariția rapidă a unor produse noi pe piață.

Vaccinuri fără ac, administrate prin plasture

Una dintre tehnologiile prezentate este cea a plasturilor cu microstructuri, numiți microarray patches. Aceștia conțin microproiecții care introduc componentele vaccinului în straturile superficiale ale pielii, fără a folosi un ac obișnuit de seringă. Potrivit lui Cavaleri, metoda ar putea simplifica vaccinarea și reduce disconfortul provocat de injecții.

„Vei putea evita acul. Vei avea un plasture pe care îl aplici, evitând injecția”, a explicat Cavaleri.

Un alt avantaj posibil ar fi obținerea unor vaccinuri mai rezistente la variațiile de temperatură. În prezent, multe vaccinuri necesită transport și depozitare în condiții controlate, ceea ce complică distribuția în anumite regiuni. Plasturii ar putea permite formule mai stabile termic și, în unele cazuri, o cantitate mai mică de antigen necesară pentru protecție.

Întrebat când ar putea deveni disponibile astfel de vaccinuri, Cavaleri a recunoscut că tehnologia este încă într-o etapă relativ timpurie: „Sunt foarte puține companii care au început cu adevărat dezvoltarea clinică folosind acești noi plasturi”. El a menționat un program aflat în discuție cu Organizația Mondială a Sănătății și producători din India, pentru un vaccin împotriva rujeolei administrat prin această metodă. Potrivit lui Cavaleri, și alte companii din Europa și America de Nord manifestă interes, însă nu a fost prezentat un calendar concret pentru autorizare.

Spray-uri nazale care ar putea opri transmiterea virusurilor

O altă direcție de cercetare o reprezintă vaccinurile mucozale, inclusiv cele administrate prin spray nazal, menite să stimuleze imunitatea direct la nivelul mucoaselor, acolo unde mulți agenți patogeni pătrund inițial în organism. Cavaleri a subliniat un avantaj posibil față de metodele tradiționale: reducerea nu doar a riscului de îmbolnăvire, ci și a multiplicării virusurilor și a transmiterii lor către alte persoane.

„Conceptul de blocare a transmiterii este un aspect foarte important pe care vrem să îl vedem utilizat tot mai mult în noile vaccinuri”, a spus reprezentantul EMA.

Vaccinurile intranazale nu sunt o noutate absolută – există deja produse autorizate împotriva gripei administrate astfel. Cercetările actuale vizează însă noi generații de vaccinuri mucozale, inclusiv cu tehnologie ARN mesager. În septembrie 2026, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat o finanțare de 30 de milioane de euro pentru compania germană Ethris, destinată dezvoltării unor terapii și vaccinuri ARNm împotriva virusurilor respiratorii, printre direcțiile vizate numărându-se administrarea prin inhalare sau spray nazal. Aceste produse sunt încă în dezvoltare și trebuie să își demonstreze eficacitatea și siguranța în studii clinice.

Vaccinare personalizată, în funcție de răspunsul imunitar al fiecăruia

Cavaleri a prezentat și ideea personalizării vaccinării împotriva bolilor infecțioase, pornind de la întrebarea de ce unele persoane dezvoltă un răspuns imunitar mai puternic decât altele după același vaccin. „Am vorbit despre tratamentul personalizat al cancerului. De ce să nu avem și vaccinare personalizată împotriva bolilor infecțioase?”, a întrebat retoric oficialul EMA.

Potrivit acestuia, răspunsul organismului poate fi influențat de factori genetici, vârstă și modificări ale sistemului imunitar. De exemplu, unele persoane în vârstă pot fi mai vulnerabile la infecții decât altele de aceeași vârstă, iar cercetătorii încearcă să identifice mecanismele din spatele acestor diferențe.

Rolul inteligenței artificiale în proiectarea vaccinurilor

Cavaleri a subliniat și importanța tot mai mare a inteligenței artificiale în cercetarea medicală. Potrivit lui, sistemele de inteligență artificială sunt deja folosite pentru selectarea antigenelor (structurile recunoscute de sistemul imunitar), identificarea de noi ținte pentru vaccinuri și estimarea răspunsului imunitar. Prin analiza unor volume mari de date biologice, aceste instrumente ar putea accelera identificarea antigenelor potrivite pentru anumite boli.

Cercetătorii investighează, de asemenea, posibilitatea de a anticipa modul în care diferite categorii de vârstă ar putea răspunde la un vaccin, abordare ce ar putea duce la produse mai eficiente pentru persoane cu caracteristici imunitare diferite. Cavaleri a precizat însă că predicțiile realizate prin inteligență artificială trebuie validate prin cercetări de laborator și studii clinice înainte de a fi folosite în practică.

Tratamente anticancer croite pe tumora fiecărui pacient

Tehnologia ARN mesager, folosită pe scară largă în vaccinurile COVID-19, deschide perspective și în tratamentul cancerului. Cavaleri a prezentat rezultatele recente ale unui studiu clinic de fază III privind o terapie personalizată dezvoltată de companiile Moderna și Merck împotriva melanomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer de piele.

Tratamentul experimental, numit intismeran autogene, este creat individual, pe baza mutațiilor genetice identificate în tumora fiecărui pacient. Cercetătorii analizează proba tumorală, identifică structurile recunoscute de sistemul imunitar și construiesc o secvență de ARN mesager adaptată acelor caracteristici. Secvența este apoi introdusă într-un sistem de transport bazat pe nanoparticule lipidice și administrată pacientului, cu scopul de a antrena sistemul imunitar să recunoască și să atace mai eficient celulele canceroase.

Tratamentul experimental este administrat împreună cu pembrolizumab, medicament imunoterapic comercializat sub numele Keytruda. Potrivit lui Cavaleri, această abordare reprezintă medicina personalizată în forma sa cea mai directă: pacienții nu primesc toți aceeași formulă, ci un produs conceput pentru caracteristicile propriei tumori.

Un vaccin combinat gripă-COVID este deja autorizat în Europa

Unele dintre tehnologiile menționate au depășit deja stadiul experimental. Este cazul vaccinului combinat mCombriax, bazat pe ARN mesager, care protejează atât împotriva gripei sezoniere, cât și a COVID-19. Produsul a primit autorizație de introducere pe piață valabilă în întreaga Uniune Europeană la 20 aprilie 2026. Potrivit EMA, vaccinul este destinat persoanelor de cel puțin 50 de ani și se administrează printr-o singură injecție intramusculară, fiind un exemplu al modului în care tehnologia ARNm poate combina protecția împotriva mai multor agenți patogeni.