Dieta ketogenică ar putea proteja seniorii împotriva Alzheimer și Parkinson
Cercetarea portugheză arată că dieta bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați poate avea efecte neuroprotectoare asupra bolilor neurodegenerative.

O nouă cercetare realizată de specialiștii de la Universitatea din Coimbra din Portugalia sugerează că dieta ketogenică ar putea oferi o protecție importantă împotriva unor boli cerebrale devastatoare precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington.
Echipa de cercetători a examinat numeroase studii anterioare care au investigat conexiunea dintre regimul alimentar keto și afecțiunile neurodegenerative. Descoperirile lor indică faptul că problemele metabolice legate de procesarea glucozei - principala sursă de energie a organismului - joacă un rol crucial în dezvoltarea acestor boli cerebrale care afectează în special seniorii.
Mecanismul de protecție cerebrală
Dieta ketogenică funcționează prin reducerea drastică a carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, determinând organismul să intre într-o stare metabolică specială numită cetoză. În această condiție, corpul produce cetone care pot servi drept combustibil alternativ pentru creier.
Această schimbare metabolică pare să fie deosebit de benefică pentru neuronii care au dificultăți în utilizarea glucozei, o problemă frecvent întâlnită în boala Alzheimer. Cetonele pot compensa deficitele metabolice și pot contribui la stabilizarea funcției neuronale la vârstnicii afectați.
Limitări și precauții importante
Deși rezultatele din studiile preliminare sunt încurajatoare, cercetătorii avertizează că mai sunt necesare investigații extinse pentru confirmarea eficacității și siguranței pe termen lung. Ei subliniază că există încă multe aspecte necunoscute privind aplicarea practică în mediul clinic.
Dieta ketogenică prezintă și provocări semnificative în implementare. Este considerată una dintre cele mai dificil de respectat pe termen lung, ceea ce ar putea afecta aderența pacienților. În plus, poate genera efecte secundare neplăcute precum constiația, insomnia și creșterea colesterolului.
Studiile anterioare au evidențiat și riscuri potențiale pe termen lung, incluzând posibilitatea dezvoltării diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare. Pentru seniorii care iau în considerare această abordare, este esențială consultarea medicului pentru evaluarea beneficiilor în raport cu riscurile individuale și pentru monitorizarea atentă a stării de sănătate.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Mediafax →Știrea anterioară
Energie electrică gratuită pentru veteranii de război și văduvele acestora
Știrea următoare
Din iunie, concediul medical pentru bolnavii cronici și oncologici va fi plătit integral din prima zi
Știri similare

Arteriografia periferică: investigația care arată blocajele din arterele picioarelor și brațelor
25 septembrie 2026

Studiu Socola: 6 din 10 români uită rapid detalii esențiale. Când e cazul să ne îngrijorăm
25 septembrie 2026

Palpitații, tensiune mare, durere în piept: când e nevoie de cardiolog
24 septembrie 2026

Radioterapia în tratamentul cancerului pulmonar: când și cum se folosește
24 septembrie 2026

Aerofagia: când balonarea și eructațiile vin din aerul înghițit, nu din mâncare
23 septembrie 2026

Aproape 300.000 de români au demenţă, iar numărul lor ar putea ajunge la 400.000 până în 2050
22 septembrie 2026