Colegiul Medicilor cere reforme guvernului: gărzi plătite la nivelul salariului din 2017

Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis premierului desemnat Luca Niculescu o scrisoare publică prin care solicită includerea în programul de guvernare a unor măsuri urgente pentru sănătate: actualizarea plății gărzilor, atragerea medicilor în zonele deficitare și garantarea unor condiții de muncă sigure în spitale. Documentul a fost trimis și reprezentanților clasei politice.

CMR atrage atenția că, deși suntem în 2026, gărzile continuă să fie plătite prin raportare la salariul de bază din 2017. Totodată, organizația prezintă rezultatele unui studiu sociologic potrivit căruia peste două treimi dintre medicii rezidenți se confruntă cu suprasolicitare, lipsă de resurse și condiții de muncă precare.

Scrisoarea este semnată de președinta CMR, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, în numele Biroului Executiv, și conține șapte direcții de intervenție pentru capitolul „Sănătate” al programului de guvernare. Pe lângă problemele legate de personalul medical, propunerile vizează finanțarea serviciilor, coordonarea îngrijirii pacienților, prevenirea lipsei medicamentelor, precum și elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale. CMR precizează că aceste propuneri sunt formulate în baza atribuțiilor sale legale, conform Legii nr. 95/2006.

Gărzile, plătite ca în 2017

CMR cere modificarea legislației astfel încât plata gărzilor efectuate peste norma legală de muncă să fie calculată la salariul de bază actual, cu finanțare asigurată corespunzător. În scrisoare se precizează: „Cu toate acestea, aplicarea în anul 2026 a unui tarif orar raportat la salariul de bază din 2017 nu reprezintă un comportament care să trateze medicii din România cu respect și demnitate”.

Organizația arată că actualul mecanism, bazat pe contracte individuale de muncă cu timp parțial pentru gărzi, limitează plata orelor care, în realitate, reprezintă muncă suplimentară. CMR invocă Directiva europeană 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru, precum și articolele 120, 122 și 123 din Codul muncii, referitoare la munca suplimentară și compensarea acesteia prin timp liber plătit sau spor salarial — reguli care, spune CMR, nu sunt respectate în cazul medicilor din sistemul public.

Potrivit Colegiului, actualizarea plății gărzilor ar putea îmbunătăți accesul pacienților la servicii medicale fără costuri financiare mari, dar măsura trebuie fundamentată bugetar. CMR cere și respectarea strictă a timpului legal de muncă și a perioadelor de repaus, inclusiv după gardă, printr-o planificare care să nu afecteze continuitatea îngrijirii pacienților.

93,7% dintre medicii rezidenți acceptă să lucreze în zone deficitare

CMR consideră prioritară distribuirea echilibrată a personalului medical și cere aplicarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030 (HG nr. 854/2022). Planificarea posturilor ar trebui să țină cont de personalul activ, posturile vacante, evoluția demografică și nevoile reale ale populației. Numărul locurilor de rezidențiat ar trebui corelat cu necesarul de specialiști, prin colaborare între Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și universitățile de medicină. Organizația propune și programe dedicate, realizate împreună cu autoritățile locale, pentru atragerea și păstrarea medicilor în comunitățile cu deficit de personal.

Potrivit unui studiu sociologic realizat de CMR în 2026 în rândul medicilor rezidenți, 93,7% dintre respondenți s-au declarat deschiși să lucreze în zone mai puțin atractive sau defavorizate medical, iar 6,3% au refuzat categoric această variantă. CMR notează: „Tinerii medici nu solicită privilegii sau avantaje disproporționate pentru a face această alegere, ci pretind garanții minimale pentru a-și exercita profesia în condiții de siguranță clinică și demnitate umană”.

Condițiile cerute de rezidenți pentru a accepta un post într-o zonă deficitară, conform studiului:

• infrastructură și dotări medicale corespunzătoare — 86,7%
• echipe bine pregătite și mediu organizațional pozitiv — 81,3%
• salarii atractive sau sporuri semnificative — 79,6%
• perspective de dezvoltare și avansare în carieră — 76,9%
• cursuri de formare continuă finanțate — 68,9%
• stabilitate contractuală și respectarea drepturilor de muncă — 67,4%
• locuință de serviciu sau subvenționarea chiriei — 65,9%
• decontarea transportului — 59,3%

De asemenea, 33,5% dintre respondenți preferă contracte pe durată determinată, cu posibilitatea relocării ulterioare. CMR cere transformarea acestor nevoi într-un pachet național de stimulente și se declară disponibil să pună la dispoziție date privind distribuția medicilor pe județe și specialități.

Lipsuri de bază în spitale: calculatoare, toalete funcționale, repaus după gardă

Conform aceluiași studiu, peste două treimi dintre rezidenți raportează un mediu de lucru marcat de suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale. CMR semnalează nerespectarea sistematică a unor drepturi legale, precum zilele libere după gardă, dar și lipsa echipamentelor elementare. Organizația cere reglementarea volumului de activitate și dimensionarea echipelor și liniilor de gardă în funcție de profilul unității și complexitatea cazurilor.

Datele din studiu arată:

• 96,8% dintre respondenți au nevoie de calculatoare funcționale, cu software actualizat
• 96,5% au nevoie de acces la un birou și un post de lucru informatizat
• 96% solicită grupuri sanitare funcționale și echipate corespunzător
• 95,1% cer acces constant la dezinfectante și materiale de igienă
• 92,6% subliniază nevoia de acces garantat la dispozitive esențiale precum tensiometre, pulsoximetre și cântare
• 92,5% cer o cameră de gardă dedicată rezidenților
• 91,9% cer un spațiu adecvat pentru pauze și masă
• 91% reclamă lipsa spațiului suficient pentru activitățile profesionale
• 87,6% subliniază importanța respectării dreptului legal la pauza de masă

Finanțare calculată după costurile reale

CMR cere o metodologie transparentă pentru evaluarea periodică a costurilor reale ale serviciilor medicale și un calendar clar de revizuire a mecanismelor de finanțare și decontare. În calcul ar trebui incluse cheltuielile cu personalul, medicamentele, materialele sanitare, utilitățile și întreținerea echipamentelor, ținând cont de complexitatea cazurilor și nevoile populației.

Organizația cere ca orice serviciu sau responsabilitate suplimentară impusă spitalelor să fie însoțită de evaluarea impactului financiar și identificarea surselor de finanțare, precum și alocări predictibile și respectarea termenelor legale de decontare. Investițiile în infrastructură ar trebui să fie însoțite de planuri privind personalul și întreținerea pe întreaga durată de utilizare.

Traseu coordonat între medicul de familie, ambulatoriu și spital

CMR propune consolidarea medicinei de familie prin finanțare adecvată și predictibilă, precum și dezvoltarea activităților de prevenție, depistare precoce și monitorizare a bolilor cronice. Printre alte măsuri: distribuția echitabilă a centrelor de permanență, actualizarea tarifelor pentru gărzile din aceste centre la nivelul anului 2026, și dezvoltarea ambulatoriului de specialitate prin personal, dotări și finanțare suplimentară.

Pentru spitale, CMR propune adaptarea serviciilor la nevoile reale ale populației, dezvoltarea spitalizării de zi atunci când este justificată medical și reducerea internărilor care pot fi evitate prin alternative funcționale. Coordonarea între niveluri de îngrijire ar trebui asigurată prin trasee clare de trimitere și schimb securizat de informații medicale, cu respectarea confidențialității datelor. După externare, pacienții ar trebui să aibă acces, în funcție de nevoi, la monitorizare, recuperare, îngrijiri la domiciliu și îngrijiri paliative. CMR subliniază că orice reorganizare a capacităților spitalicești trebuie evaluată din perspectiva accesului pacienților, siguranței, timpilor de așteptare, internărilor evitabile, reinternărilor și costurilor.

Alerte pentru lipsa medicamentelor

CMR cere integrarea mecanismelor de raportare a stocurilor și de semnalare a lipsei medicamentelor într-un sistem național funcțional, cu responsabili clar desemnați și termene de răspuns stabilite, pentru a preveni situațiile în care pacienții rămân fără tratamente esențiale.

Scrisoarea CMR mai conține propuneri privind elaborarea a două legi noi — Legea Sănătății și Legea Profesiei Medicale — precum și schimbări privind modul în care este reglementată răspunderea medicilor.