Insomnia cronică, asociată cu risc mai mare de AVC, demență și spitalizare, arată un studiu pe 1,3 milioane de persoane

O analiză amplă, publicată pe 7 septembrie în revista științifică Sleep Medicine Reviews și bazată pe date de la peste 1,3 milioane de participanți, arată că insomnia cronică este asociată cu un risc mai mare de accident vascular cerebral (AVC), spitalizare, demență, depresie și comportament suicidar. Cercetătorii subliniază, totuși, că aceste riscuri suplimentare sunt moderate și că insomnia poate fi tratată. Studiul nu a identificat o creștere a riscului general de deces în rândul persoanelor cu insomnie.

Concret, persoanele cu insomnie au avut un risc cu 26% mai mare de a suferi un AVC și o probabilitate cu 28% mai mare de a fi spitalizate, indiferent de motiv. Autorii cercetării atrag atenția că este vorba despre asocieri statistice, nu despre dovezi că insomnia provoacă direct aceste afecțiuni.

Când vorbim despre insomnie cronică

Problemele de somn apărute ocazional - din cauza stresului, durerii, unor boli, schimbărilor hormonale sau începerii unui tratament - nu înseamnă neapărat o tulburare de durată. Insomnia devine cronică atunci când dificultățile de adormire, trezirile repetate pe timpul nopții sau trezirea prea devreme apar cel puțin trei nopți pe săptămână, timp de minimum trei luni, și afectează funcționarea din timpul zilei.

Alexandria Muench, profesor asistent clinic de psihiatrie la Universitatea din Pennsylvania, a explicat pentru Newsweek că un episod de insomnie poate fi declanșat de un factor stresant, dar poate fi întreținut de obiceiuri precum petrecerea unui timp prea lung în pat, îngrijorările legate de somn sau încercarea forțată de a adormi.

Orfeu Buxton, profesor de sănătate biocomportamentală la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a arătat că insomnia cronică apare, de regulă, din interacțiunea mai multor factori - predispoziție genetică, stres profesional, conflicte sau alte circumstanțe dificile - la care se adaugă comportamente care întrețin problema. Specialistul a menționat și că unele obiceiuri dăunătoare sănătății pot agrava, în același timp, insomnia.

De ce ar putea fi legată insomnia de riscul de AVC

O explicație posibilă pentru asocierea identificată este legătura dintre tulburările de somn și hipertensiunea arterială, un factor de risc important pentru AVC. Alexandria Muench a precizat că persoanele cu insomnie pot avea o probabilitate mai mare de a dezvolta hipertensiune, dar cele două afecțiuni pot avea și cauze comune, precum stresul și anumite obiceiuri de viață, astfel încât insomnia nu poate fi considerată automat cauza directă a AVC-ului.

În privința demenței, cercetătorii iau în calcul rolul somnului în eliminarea de către creier a unor substanțe reziduale, printre care proteine asociate bolii Alzheimer. Unele cercetări sugerează că un somn de calitate slabă ar putea afecta acest proces, dar mecanismele sunt încă studiate, iar rezultatele nu arată că insomnia duce în mod inevitabil la demență.

Legătura cu depresia și comportamentele suicidare

Relația dintre somn și sănătatea mintală funcționează în ambele sensuri: tulburările de somn pot îngreuna gestionarea emoțiilor, în timp ce anxietatea, depresia și grijile persistente pot îngreuna la rândul lor adormirea sau menținerea somnului. Potrivit Alexandriei Muench, nopțile petrecute în stare de veghe pot amplifica îngrijorarea și reduce capacitatea unei persoane de a face față problemelor, iar în unele situații aceste dificultăți pot fi asociate cu un risc mai mare de comportamente impulsive, inclusiv autovătămarea. Analiza nu stabilește însă o relație cauzală directă între insomnie și aceste manifestări.

Cercetătorii au identificat și o legătură între insomnie și probabilitatea mai mare de spitalizare. Muench a explicat că dificultățile de somn pot fi, în unele cazuri, un semnal al unor probleme de sănătate deja existente, nu neapărat cauza internării. Specialista a mai precizat că studiile de acest tip nu pot demonstra că insomnia a provocat afecțiunile analizate, iar în unele cercetări incluse, asocierea cu anumite probleme de sănătate a devenit mai slabă sau a dispărut după luarea în calcul a utilizării medicamentelor pentru somn.

Ce pot face persoanele cu insomnie

Specialiștii subliniază că riscurile suplimentare identificate au fost moderate și că insomnia cronică poate fi tratată - problemele persistente de somn nu ar trebui ignorate, dar nu înseamnă automat apariția unor boli grave. Orfeu Buxton a atras atenția că insomnia nu este o consecință inevitabilă a înaintării în vârstă. Prioritizarea somnului, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și gestionarea stresului pot contribui la o odihnă mai bună.

Alexandria Muench a menționat terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie drept una dintre opțiunile eficiente de tratament, iar în anumite cazuri medicul poate recomanda și medicamente pentru somn, în funcție de situația fiecărei persoane.

Pentru îmbunătățirea somnului, specialiștii recomandă câteva măsuri practice:

• Program regulat: trezirea la aceeași oră în fiecare zi, inclusiv în weekend, ajută la stabilizarea ritmului de somn.
• Culcarea doar la apariția somnolenței: forțarea adormirii poate accentua frustrarea și îngrijorarea.
• Limitarea somnului de zi: dacă somnul de prânz afectează odihna nocturnă, acesta poate fi redus la maximum 30 de minute și evitat după ora 15:00.
• Consultarea unui specialist: dacă problemele de somn persistă mai multe luni sau afectează activitățile zilnice, este indicat să fie discutate cu un medic.

Concluzia analizei este că insomnia cronică merită luată în serios, fără a fi privită ca o condamnare la probleme grave de sănătate. Identificarea cauzelor și accesul la tratamente adecvate pot îmbunătăți atât somnul, cât și calitatea vieții.