Cafeaua și citricele s-ar putea scumpi mult din cauza noilor reguli UE privind pesticidele

Uniunea Europeană analizează introducerea unor reguli mai stricte privind pesticidele folosite de producătorii agricoli din afara blocului comunitar. Măsura ar putea duce la scumpiri importante pentru produse pe care mulți seniori le consumă zilnic, precum cafeaua sau citricele, potrivit unei analize a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, citată de Politico.

Cât s-ar putea scumpi cafeaua și citricele

Cercetătorii europeni au analizat mai multe scenarii, în funcție de cât de mult s-ar adapta producătorii din afara UE la noile cerințe.

• În scenariul cel mai pesimist, în care agricultorii din țările terțe nu și-ar schimba deloc metodele de producție, prețul cafelei ar putea crește cu până la 332%.
• Citricele ar putea ajunge să coste cu aproximativ 82% mai mult.
• Importurile agricole ale UE ar putea scădea, în această situație extremă, cu aproximativ 41%.

O astfel de reducere a importurilor ar putea afecta și crescătorii de animale, prin scumpirea furajelor.

Analiza a luat în calcul și scenarii mai moderate, în care producătorii din afara UE se adaptează parțial noilor reguli. Chiar și în aceste condiții, cercetătorii estimează creșteri de preț și scăderi ale importurilor, deși de o amploare mai mică. Fermierii din interiorul UE ar putea, în schimb, să aibă de câștigat, pentru că ar avea mai puțină concurență din partea produselor cu reguli diferite privind pesticidele.

De ce propune Bruxelles-ul aceste reguli

Propunerea face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri privind siguranța alimentelor și a furajelor. Obiectivul Comisiei Europene este ca substanțe active considerate periculoase și deja interzise în UE să nu ajungă totuși pe piața europeană prin produse importate.

Măsura este susținută de mulți fermieri europeni, care cer „condiții de concurență echitabile” față de agricultorii din afara UE. Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât se discută în paralel și acordul comercial dintre UE și Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay).

Reacțiile producătorilor din afara UE

Planurile europene au stârnit critici din partea exportatorilor agricoli din afara blocului comunitar. Aceștia susțin că aplicarea acelorași standarde ar putea deveni, în practică, o barieră comercială și ridică semne de întrebare privind compatibilitatea cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului.

Producători de fructe din Maroc și Africa de Sud, industria cerealelor și leguminoaselor din Canada, exportatorii de pepeni din Honduras și organizații agricole din Brazilia și-au exprimat public îngrijorarea, argumentând că metodele de cultivare diferă de la o regiune la alta, în funcție de climă și de dăunătorii specifici fiecărei zone.

Australia, Canada, Paraguay și Statele Unite au ridicat deja obiecții oficiale în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Reprezentanții industriei internaționale de produse proaspete susțin că standardele actuale de siguranță alimentară protejează deja consumatorii, fără a fi nevoie de reguli suplimentare.

Poziția Comisiei Europene

Comisia Europeană afirmă că nu urmărește restrângerea comerțului internațional, ci evitarea situației în care substanțe interzise în UE ar reintra în circuitul alimentar european prin importuri. În acest sens, se analizează reducerea limitelor admise pentru anumite reziduuri de pesticide până aproape de zero.

Autoritățile europene și organizațiile internaționale recunosc totuși că limitele actuale sunt stabilite astfel încât produsele să poată fi consumate în siguranță. Disputa se poartă mai degrabă în jurul întrebării dacă UE ar trebui să impună standarde suplimentare din motive legate de protecția mediului sau de politica agricolă.

18 substanțe, 235 de produse, 86 de țări

Lista finală a substanțelor vizate nu a fost încă stabilită. Analiza JRC identifică 18 substanțe active care ar putea intra sub incidența noilor reguli, cu impact potențial asupra a aproximativ 235 de produse agricole provenite din 86 de țări.

Comisia Europeană urmează să evalueze fiecare substanță în parte, analizând impactul asupra producției, comerțului și securității alimentare. Nu există, deocamdată, certitudinea că toate substanțele din analiză vor fi efectiv interzise așa cum apar în scenariile studiului.

Pentru consumatori, miza rămâne concretă: o eventuală reducere a importurilor și creșterea costurilor de producție s-ar putea reflecta direct în prețul alimentelor de zi cu zi, inclusiv al cafelei și citricelor.