BNR: inflația crește la 6,1% pentru 2026. Isărescu speră la revenirea în țintă în T4 2027

Banca Națională a României și-a revizuit în sus estimarea privind inflația de la finalul acestui an, ridicând-o de la 5,5% la 6,1%. Modificarea a fost anunțată joi de guvernatorul Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației - august 2026, și se explică prin includerea în calcule a efectelor secetei, caniculei și crizei energetice. Pentru finalul lui 2027, prognoza a crescut de la 2,9% la 3,4%.

Isărescu a precizat că BNR introduce în scenariul de bază doar evoluțiile considerate suficient de certe, restul fiind tratate drept riscuri: „La prognoză spunem de la început că lucrăm cu ceea ce este aproape cert, dacă nu în totalitate cert, în prezent. Restul le trecem la riscuri. [...] Coordonatele mediului extern se bazează pe ipoteza normalizării treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, fără a exclude posibile episoade de volatilitate.”

De ce a crescut prognoza

Guvernatorul a explicat majorarea: „Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere, de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România.” Totuși, el a insistat că traiectoria generală rămâne descendentă: „Chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și, în continuare, să intre în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul IV 2027”.

BNR menține scenariul unei corecții ample a inflației în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul disipării efectelor statistice legate de majorarea TVA, accizelor și prețurilor la energie electrică din anul precedent, urmată de o scădere treptată până la intrarea în ținta de inflație în T4 2027.

Combustibili și inflația de bază

Combustibilii contribuie cu 1,1 puncte procentuale la inflația estimată pentru finalul lui 2026, iar pentru 2027 contribuția lor scade la 0,2 puncte procentuale. „Pentru acest an, mai avem o creștere suplimentară a prețurilor la combustibili”, a spus Isărescu, precizând că componenta energetică din prognoza de 6,1% pentru 2026 este substanțială, dar se va reduce mult în 2027.

Inflația CORE2 ajustat este estimată la 5,4% în trimestrul IV din 2026 (față de 4,8% în raportul din mai) și la 3,1% la finalul lui 2027 (față de 2,5% în prognoza precedentă). Printre factorii care influențează această traiectorie: scumpirile telecomunicațiilor din iulie, majorarea polițelor RCA, deprecierea leului, efectele indirecte ale șocului energetic și eliminarea, din ianuarie 2027, a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. În sens invers acționează disiparea acestor șocuri, consolidarea fiscală, temperarea costurilor salariale și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste.

Riscuri: geopolitică, energie, vreme extremă

BNR listează drept riscuri principale escaladarea conflictelor geopolitice, volatilitatea piețelor financiare globale, eventuale blocaje simultane ale traficului prin Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, afectarea livrărilor de petrol și condiții meteorologice extreme. Isărescu a comentat: „Nu putem să ne aventurăm să spunem că se va termina războiul din Golf mâine, peste o lună sau două. [...] La prețurile materiilor prime, în special componente energetice și bunuri alimentare, mai degrabă în sensul creșterii sunt riscurile.” El a adăugat însă că, până acum, alimentele au avut cea mai mică creștere de preț dintre categoriile analizate.

Fără taxe noi, dar consolidare fiscală continuă

Guvernatorul a subliniat importanța finalizării PNRR: „Mizăm pe el, este esențial. [...] Procesul de consolidare fiscală, cel puțin din punctul meu de vedere, nu necesită noi majorări de taxe, ci să păstrăm direcția. Vom avea presiuni sociale, inclusiv salariale, dar consolidarea fiscală trebuie să continue și pe termen mediu.”

Isărescu a menționat și expirarea schemei de protecție a consumatorilor pentru prețul gazelor naturale, precum și presiunile salariale așteptate, mai ales în sectorul bugetar.

Consum în scădere, investiții mai lente

BNR arată că deficitul de cerere agregată se adâncește, iar perspectivele economice pe termen scurt rămân rezervate. Consumul privat a continuat să scadă, pe fondul puterii de cumpărare mai reduse, accesului mai limitat la credite și încrederii scăzute a consumatorilor. Investițiile au continuat să crească, dar mai lent, iar banca centrală consideră că majorarea potențialului productiv depinde esențial de accelerarea absorbției fondurilor europene. Pe piața muncii, BNR observă condiții mai relaxate, cauzate de ajustări ale ocupării și de creșteri salariale mai modeste.

Dobânda-cheie, menținută la 6,50%

În ședința din 10 august, Consiliul de Administrație al BNR a decis păstrarea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Rata pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.

Isărescu a răspuns criticilor legate de neajustarea dobânzii: „Nu a fost o lipsă de curaj, [...] ci a fost probabil, dar e bine și așa, un exces de responsabilitate. [...] La nivelul actual de 8% al inflației, aceasta este sensibil peste rata de politică monetară. [...] Nicăieri în lume nu se mai practică dobânzi real negative.” El a explicat că BNR a reușit să reducă inflația chiar în condiții de dobândă reală negativă, deoarece creșterea prețurilor a fost determinată în special de factori de ofertă: „Inflația a fost în special pe partea de ofertă, am reușit să o aducem în jos cu o rată real negativă. Nu a fost ușor.”