Sari la conținut
SeniorHelp

Cum am ales căminul pentru mama mea de 82 ani — experiența noastră

M

Maria I.

28 iulie 2026 · 266 vizualizări

Bună ziua tuturor. Mă numesc Andreea și am vrut să împărtășesc cu voi experiența prin care am trecut în ultimele luni, pentru că știu cât de greu este să iei o astfel de decizie. Mama are 82 de ani, este o femeie caldă, puțin anxioasă când vine vorba de schimbări, și de când tata a plecat dintre noi acum doi ani, am simțit că nu mai poate sta singură acasă în siguranță. Eu locuiesc în altă localitate și nu puteam fi acolo în fiecare zi.

Am început să mă documentez pe SeniorHelp, unde am găsit harta cu centrele din zona Aradului. Am vizitat mai multe locuri, printre care Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice Hareta din Ghioroc și Centrul de îngrijire persoane vârstnice din Pâncota. Ambele mi-au lăsat o impresie bună — personalul era prezent, spațiile curate, iar oamenii de acolo răspundeau sincer la întrebările mele, fără să simtă că încearcă să 'vândă' ceva. Până la urmă am ales Hareta din Ghioroc, mai ales pentru că mama se simte bine în medii mai liniștite, mai apropiate de natură.

Adaptarea a durat vreo trei săptămâni. Primele zile mama plângea puțin când plecam, iar eu plângeam în mașină. Dar personalul m-a sunat de câteva ori să îmi spună cum se simte, ceea ce a contat enorm pentru liniștea mea. Acum, după două luni, mama are o colegă de cameră cu care stă la povești, participă la activitățile de grup și mi-a spus la ultima vizită: 'Nu e rău deloc aici, fetițo.' A fost tot ce aveam nevoie să aud. Sper că experiența mea ajută pe cineva aflat în aceeași situație dificilă.

4 comentarii

S
Simona F.28 iulie 2026

Andreea, mulțumesc că ai scris asta. Suntem în plin proces de căutare pentru tata și nu știam de centrele din zona Aradului. O să mă uit și la Casa Paco din Șofronea, am auzit că e tot pe acolo. Îți doresc mamei multă sănătate!

P
Paula V.28 iulie 2026

Lucrez în îngrijire de câțiva ani și e frumos să citesc povești ca a ta. Adaptarea de 2-3 săptămâni e foarte normală, mai ales la persoane care au trăit mult timp acasă. Faptul că personalul te-a sunat în primele zile spune multe despre acel loc.

A
Aurora Ș.29 iulie 2026

Și eu am trecut prin asta, dar din celălalt capăt — eu sunt cel 'mutat'. La început am rezistat ideii, dar acum recunosc că îmi e mai bine decât singur. Copiii mei erau speriați mai tare decât mine, până la urmă. Spune-i mamei tale că nu e singura care a simțit așa.

E
Echipa S.29 iulie 2026

Andreea, îți mulțumim că ai împărtășit această experiență cu toată comunitatea — cu siguranță va ajuta și alți membri care sunt la început de drum. Dacă dorești, pe platformă există și un checklist pentru vizitarea unui centru rezidențial, util când compari mai multe opțiuni, și calculatorul de costuri care poate oferi o estimare orientativă. Mult curaj în continuare, vouă amândurora!

Loghează-te pentru a adăuga un comentariu.