Studiu: legătura genetică dintre sănătatea intestinală și depresie
Cercetători australieni au descoperit o legătură genetică puternică între bolile intestinale și depresie, care poate reduce speranța de viață cu până la 12 ani.

Cercetători de la Institutul de Cercetări Medicale QIMR Berghofer din Australia au identificat o legătură genetică semnificativă între afecțiunile care afectează sănătatea intestinală și depresie. Descoperirea ajută la înțelegerea motivului pentru care bolile fizice apar frecvent alături de această problemă de sănătate mintală, conform unui comunicat al institutului, citat de agenția Xinhua și preluat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, bolile fizice pot contribui în mod substanțial la starea de sănătate precară a persoanelor cu depresie, care riscă să moară cu până la 12 ani mai devreme decât persoanele fără această afecțiune.
Studiul, publicat în revista Nature Genetics, a analizat relația genetică dintre tulburarea depresivă majoră și patru categorii de boli fizice: cardiovasculare, metabolice, gastrointestinale și imunitare.
Ce au descoperit cercetătorii
Toate cele patru categorii de boli s-au dovedit legate genetic de depresie, dar afecțiunile gastrointestinale au avut cea mai puternică asociere. Printre acestea se numără sindromul intestinului iritabil, boala de reflux gastroesofagian, litiaza biliară și ulcerul peptic.
Cercetătorii au constatat că factorii de risc genetici implicați în aceste boli fizice se suprapun cu aproape jumătate dintre cei asociați depresiei.
Rolul axei intestin-creier
Damian Woodward, doctorand la QIMR Berghofer și autorul principal al studiului, a explicat că rezultatele arată importanța tratării depresiei printr-o abordare care nu se limitează doar la creier.
„Am constatat că afecțiunile gastrointestinale aveau cea mai puternică legătură genetică comună cu depresia, confirmând faptul că axa intestin-creier joacă un rol esențial în explicarea motivului pentru care depresia apare frecvent alături de afecțiuni fizice”, a declarat Woodward.
Cercetătorul a adăugat: „Intestinul este numit adesea 'al doilea creier', având în comun multe dintre aceleași substanțe chimice de semnalizare și conținând un număr mare de celule nervoase”. Studiul a identificat factori genetici care influențează comunicarea dintre intestin și creier și care ar putea contribui la apariția depresiei, a disfuncțiilor intestinale și a afecțiunilor legate de sistemul imunitar.
Autorii speră că aceste descoperiri vor contribui la identificarea unor noi opțiuni de tratament, inclusiv prin reorientarea utilizării unor medicamente deja existente, și la reducerea impactului pe care depresia îl are asupra sănătății generale.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Digi24 →Știrea anterioară
Studiu: memoria începe să se deterioreze din jurul vârstei de 50 de ani, nu la bătrânețe
Știrea următoare
România are doar 380 de medici la 100.000 de locuitori, sub media Europei de Vest
Știri similare

Studiu: memoria începe să se deterioreze din jurul vârstei de 50 de ani, nu la bătrânețe
14 septembrie 2026

România are doar 380 de medici la 100.000 de locuitori, sub media Europei de Vest
13 septembrie 2026
Foto ilustrativăCâte ore de somn sunt necesare la fiecare vârstă, potrivit medicilor
12 septembrie 2026
Foto ilustrativăDovleacul de toamnă: puține calorii, mulți nutrienți. Beneficii și moduri de a-l găti
12 septembrie 2026
Foto ilustrativăVirusul West Nile: 72 de cazuri confirmate și 5 decese în România, în 2026
11 septembrie 2026
Foto ilustrativăÎncălzirea globală grăbește răspândirea bolilor infecțioase; Europa de Est, zonă de risc
11 septembrie 2026