Salariul minim în Europa 2026: România, pe locul 10 de la coadă în UE

România se menține printre țările europene cu cele mai reduse salarii minime în 2026, potrivit unei analize realizate de TradingPlatforms pe baza datelor Eurostat. Concret, salariul minim brut din România a ajuns la 825 de euro pe lună, cu doar 3,5% mai mult decât în anul precedent.

Astfel, țara noastră ocupă locul 10 în clasamentul celor mai mici salarii minime din Europa, fiind depășită doar de Letonia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Turcia, Bulgaria, Albania, Republica Moldova și Ucraina.

Cele mai mari salarii minime din Europa

La polul opus, doar cinci state europene au trecut în 2026 pragul de 2.000 de euro pe lună la capitolul salariu minim brut:

• Luxemburg – 2.771 euro/lună
• Irlanda – 2.391 euro/lună
• Germania – 2.343 euro/lună
• Olanda – 2.338 euro/lună
• Belgia – 2.234 euro/lună

Decalaj de peste 16 ori între est și vest

Luxemburg conduce detașat clasamentul, în timp ce Ucraina are cel mai mic salariu minim din Europa, de doar 169 de euro pe lună. Diferența dintre cele două state depășește de 16 ori, arătând decalajele economice mari care încă există pe continent. Analiza mai arată că zece țări europene au în continuare salarii minime sub 1.000 de euro pe lună.

Cele mai rapide creșteri, în statele cu salarii mici

Deși România a avut o creștere modestă, alte state cu salarii reduse au înregistrat majorări spectaculoase. Albania a avut cea mai mare creștere anuală, de 30,2%, salariul minim urcând de la 408 la 531 de euro. Au urmat Ungaria, cu o majorare de 24,6%, și Serbia, cu 20,2%. În schimb, Luxemburg, liderul european, a înregistrat o creștere de doar 2,5% într-un an.

Moldova, cea mai mare creștere pe termen lung

Pe un interval de zece ani, Republica Moldova este țara cu cea mai accelerată creștere a salariului minim din Europa: de la 45 de euro în 2016 la 313 euro în 2026, o majorare de aproape 596%. Totuși, țara rămâne printre economiile cu cele mai mici niveluri de salarizare din Europa.

Potrivit experților citați în analiză, provocarea reală pentru guverne nu mai este doar creșterea salariului minim, ci transformarea acestor majorări în putere reală de cumpărare, în condițiile în care costurile cu energia, locuințele și produsele de bază continuă să apese pe bugetele gospodăriilor.