Salariul minim 2026: BNS cere 5.000 lei brut din 2027, după pierderea a 13% din puterea de cumpărare

Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că majorarea salariului minim brut pe țară, aplicată de la 1 iulie 2026, a fost întârziată cu șase luni față de termenul legal. Potrivit Legii nr. 283/2024 privind salariile minime adecvate, noua valoare trebuia să intre în vigoare încă de la 1 ianuarie 2026.

Conform mecanismului stabilit prin lege, salariul minim trebuia fixat între 4.325 de lei (rezultat din formula de calcul) și 4.590 de lei (echivalentul a 52% din câștigul salarial mediu brut). BNS susține că Guvernul a ales cea mai mică variantă posibilă și a amânat, în plus, aplicarea acesteia până în iulie 2026.

„Guvernul a amânat cu şase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajaţi (...) salariaţii remuneraţi cu salariul minim, dar şi cei aflaţi în intervalul 4.050 - 4.325 de lei, adică aproximativ 1,76 milioane salariaţi, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern şi mediul de afaceri”, se arată în comunicatul BNS.

Aproape 1,76 milioane de angajați afectați

Sindicatul precizează că această zonă de venituri cuprinde atât angajații plătiți exact cu salariul minim, cât și pe cei cu venituri între 4.050 și 4.325 de lei brut. BNS consideră că amânarea majorării a fost folosită drept o formă de compensare pentru mediul de afaceri, în contextul altor decizii economice recente: liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA, majorarea accizelor și introducerea impozitului pe cifra de afaceri. Potrivit sindicatului, o parte din aceste costuri s-au reflectat în prețuri, afectând de două ori salariații vulnerabili - prin amânarea creșterii salariale și prin scumpirile ulterioare.

340 de lei pierduți în 18 luni

Potrivit datelor prezentate de BNS, în 2025 puterea de cumpărare a salariului minim net (2.574 de lei) s-a redus cu circa 227 de lei pe lună. Inflația din primul semestru al lui 2026 ar fi adăugat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar.

În total, în 18 luni, angajații plătiți cu salariul minim ar fi pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare lunară, adică circa 13% din venit. BNS arată că majorarea aplicată de la 1 iulie 2026 nu acoperă această pierdere, iar reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei diminuează suplimentar efectul creșterii salariale.

„Nivelul salariului minim nu este adecvat”

Sindicatul citează Directiva Europeană 2022/2041 și Convenția OIM 130/1970 pentru a susține că valoarea actuală a salariului minim nu respectă criteriile europene privind un venit minim adecvat.

„Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sărăcia în muncă (...) BNS a atras atenţia în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecţie a creşterii salariului minim în cazul apariţiei unor variaţii semnificative între nivelul prognozat şi cel efectiv realizat al indicatorilor folosiţi”, transmite BNS.

Sindicatul explică faptul că, pentru 2025, s-a folosit o rată medie a inflației prognozate de 4,4%, deși inflația reală a fost de 7,3%. Pentru 2026, calculul salariului minim a pornit de la o inflație prognozată de 5,8%, între timp actualizată la 7,9%.

BNS cere 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027

Sindicatul solicită reluarea negocierilor dintre Guvern, patronate și sindicate pentru stabilirea salariului minim ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. BNS cere ca noul nivel să fie de 5.000 de lei brut, sumă considerată necesară pentru recuperarea pierderilor de putere de cumpărare acumulate în ultimii doi ani și pentru respectarea principiilor europene privind un salariu minim adecvat.

BNS mai atrage atenția că legea privind stabilirea salariului minim ar fi trebuit să elimine folosirea acestuia drept instrument electoral sau de negociere cu mediul de afaceri: „Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent şi să poată răspunde necesităţilor lucrătorului şi ale familiei acestuia (...) Salariile minime care asigură un nivel de trai decent pot contribui la reducerea sărăciei, la susţinerea cererii interne şi a puterii de cumpărare”, se mai arată în comunicat.

Sindicatul avertizează că, în lipsa unui mecanism de corecție care să țină cont de diferența dintre inflația prognozată și cea reală, angajații cu cele mai mici venituri riscă să continue să piardă din puterea de cumpărare.