România, de 2,5 ori mai multe decese cardiovasculare decât media UE. Semnele care nu trebuie ignorate

Bolile cardiovasculare nu anunță mereu printr-o durere puternică în piept — uneori primul semn serios este chiar infarctul. România se numără printre cele mai afectate țări din Uniunea Europeană: un deces din două la noi este cauzat de boli cardiovasculare, iar rata mortalității prin aceste boli este de 2,5 ori mai mare decât media europeană.

Tot mai mulți pacienți tineri ajung să sufere atacuri vasculare cerebrale sau infarct miocardic, deși până la 80% din bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin acțiune timpurie asupra factorilor de risc: fumat, alimentație bogată în sare, zahăr și grăsimi trans, sedentarism, consum de alcool și poluarea aerului.

„Bolile cardiovasculare pot fi ascunse la vedere”

Semnele acestor afecțiuni pot fi confundate ușor cu situații banale: oboseală neobișnuită, palpitații, respirație dificilă la efort sau un disconfort atribuit stresului. Alteori, hipertensiunea și alți factori de risc evoluează fără niciun simptom vizibil.

Campania din 2026 a Federației Mondiale a Inimii (WHF), preluată și de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), poartă mesajul: „Nu rata nicio bătaie a inimii tale!”. Organizația avertizează că „bolile cardiovasculare pot fi ascunse la vedere”, multe semne nefiind recunoscute sau fiind ignorate până e prea târziu.

Când trebuie să ne îngrijorăm

INSP recomandă atenție la „stările neobișnuite de oboseală, palpitațiile, lipsa de aer la efort sau disconfortul toracic”. Aceste manifestări nu înseamnă automat boală de inimă, dar nu trebuie ignorate dacă sunt noi, persistente, se agravează sau apar simultan.

Nu toate infarcturile arată la fel: unele persoane nu au durere violentă și nu se prăbușesc brusc, ci resimt doar presiune, disconfort, stare de rău sau oboseală neobișnuită. Potrivit American Heart Association, simptomele pot varia de la persoană la persoană și includ: presiune sau disconfort în piept, dureri în partea superioară a corpului, dificultăți de respirație, greață, oboseală sau amețeală. Uneori simptomele sunt ușoare sau apar și dispar.

• Presiune, strângere sau durere în centrul pieptului, care durează câteva minute sau revine
• Durere ori disconfort în unul sau ambele brațe, spate, gât, maxilar sau stomac
• Lipsă de aer, cu sau fără disconfort toracic
• Transpirații reci, greață sau amețeală
• Oboseală neobișnuită, slăbiciune sau stare generală de rău fără explicație

Nu orice palpitație sau episod de oboseală înseamnă infarct, dar o manifestare bruscă și severă nu trebuie tratată acasă, prin așteptare.

La femei, semnele pot fi confundate mai ușor

Durerea sau disconfortul toracic rămân simptome frecvente și la femei, dar acestea pot avea și manifestări mai puțin asociate cu o urgență cardiacă: oboseală extremă, greață, dificultăți de respirație sau dureri în spate, umăr și maxilar.

American Heart Association avertizează că femeile pot pune aceste semne pe seama unor probleme minore, precum refluxul gastric, gripa sau îmbătrânirea. „Chiar și atunci când semnele sunt subtile, consecințele pot fi fatale”, arată organizația, dacă nu se intervine la timp. Pe lângă disconfortul toracic, femeile mai pot resimți dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, amețeală și o oboseală sau slăbiciune neobișnuită.

Hipertensiunea care se dezvoltă în tăcere

Hipertensiunea arterială poate evolua fără niciun simptom, la fel ca valorile crescute ale colesterolului sau glicemiei — o persoană se poate simți perfect sănătoasă, deși riscul cardiovascular este ridicat.

Potrivit INSP, în România aproximativ 6,6 milioane de persoane suferă de hipertensiune arterială, dar numai 68% sunt diagnosticate. Dintre acestea, 59% sunt tratate, iar doar 30% au valorile tensionale controlate prin tratament.

INSP mai arată că, în 2023, aproximativ una din două persoane a murit în România din cauza unei boli a aparatului circulator, rata mortalității cardiovasculare fiind de 2,5 ori mai mare decât media UE. La nivel global, bolile cardiovasculare provoacă anual circa 20 de milioane de decese, potrivit WHF și Organizației Mondiale a Sănătății, iar peste 85% dintre acestea sunt cauzate de infarct și accident vascular cerebral.

Obezitatea și sedentarismul, deși nu dor, cresc riscul

Campania din acest an pune accent și pe obezitate, descrisă de INSP, pe baza Raportului Mondial al Inimii 2025, drept „o boală cronică recidivantă” care favorizează hipertensiunea, insuficiența cardiacă și ateroscleroza.

Potrivit WHF, un indice de masă corporală (IMC) ridicat este asociat cu 3,7 milioane de decese anual, iar aproximativ 10% din decesele cardiovasculare globale sunt atribuite acestui factor. Obezitatea este influențată de factori biologici, sociali și de mediu, iar stigmatizarea poate împiedica accesul la sprijin medical.

Previziunile pentru 2050 sunt îngrijorătoare: copiii cu IMC ridicat au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare la maturitate. Prevalența obezității la copiii între 5 și 19 ani a crescut de la 1,7% (1990) la 6,9% (2022) la fete și de la 2,1% la 9,3% la băieți. La adulți, prevalența obezității s-a triplat la bărbați (de la 4,8% la 14%) și s-a mai mult decât dublat la femei (de la 8,8% la 18,5%) între 1990 și 2022. Dacă tendințele actuale continuă, până în 2050 aproape 2 din 3 adulți peste 25 de ani vor fi supraponderali sau obezi.

Pe lângă obezitate, printre factorii de risc cardiovascular se numără fumatul, alimentația bogată în sare, zahăr și grăsimi trans, sedentarismul, consumul nociv de alcool și poluarea aerului. INSP subliniază că până la 80% dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin intervenții timpurii asupra acestor factori.

Când trebuie sunat la 112

Există o diferență între simptomele care necesită doar o evaluare medicală și semnele unei urgențe. O oboseală persistentă sau palpitații recurente trebuie discutate cu medicul, dar o durere/presiune bruscă în piept, dificultatea bruscă de respirație, transpirațiile reci, greața sau amețeala pot indica un infarct.

În cazul unui accident vascular cerebral, semnele apar de regulă brusc: slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, asimetrie facială, tulburări de vorbire, pierderea echilibrului sau modificări ale vederii. La apariția oricăruia dintre aceste semne trebuie sunat imediat 112, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Ce putem face înainte să apară o urgență

Specialiștii recomandă o vizită anuală la medicul de familie pentru măsurarea tensiunii arteriale și verificarea profilului lipidic, a glicemiei și a indicelui de masă corporală. Hipertensiunea și colesterolul crescut pot să nu dea niciun semn, iar o persoană se poate simți bine chiar dacă are valori care îi cresc riscul de infarct sau AVC.

INSP recomandă consultația preventivă la medic începând de la 40 de ani, iar persoanele cu factori de risc sau antecedente familiale pot avea nevoie de evaluare mai devreme, la recomandarea medicului.

Schimbări mici, dar constante, pot contribui semnificativ la sănătatea inimii: reducerea consumului de sare și zahăr, renunțarea la fumat și minimum 30 de minute de mișcare zilnică. „Fiecare pas poate face o mare diferență”, transmite INSP în mesajul dedicat Zilei Mondiale a Inimii.