PNRR: România a mai încasat 301 milioane de euro, Nazare cere evaluarea proiectelor pentru bugetul 2027

România a încasat o nouă tranșă din fondurile europene PNRR, în valoare de peste 301 milioane de euro, bani aferenți cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendați anterior de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. După această încasare, suma totală primită de România prin program ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro.

Din ce este formată suma

Din totalul de peste 301 milioane de euro, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro sunt împrumuturi. Potrivit lui Nazare, fondurile au fost recuperate în urma eforturilor instituționale și a dialogului purtat cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.

Ministrul subliniază că aceste încasări au o importanță directă pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru administrarea lichidităților Trezoreriei Statului: „Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanțării bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice”.

Cere o evaluare completă a investițiilor și a sumelor rămase de plată

Alexandru Nazare arată că, de acum înainte, evaluarea programului trebuie să meargă dincolo de sumele încasate și să analizeze rezultatele concrete ale investițiilor și reformelor: „Dar perioada următoare nu mai este doar despre câți bani încasăm. Este despre ce am realizat cu acești bani, ce reforme am implementat, ce investiții mai putem finaliza și care sunt obligațiile financiare rămase”.

El solicită o analiză detaliată pentru fiecare investiție, din care să rezulte ce proiecte au fost deja finalizate, ce impact au avut asupra economiei și care mai pot fi duse la capăt. Totodată, evaluarea trebuie să stabilească exact ce sume mai rămân de plată și din ce surse vor fi acoperite. Nazare cere ca rezultatele obținute de instituții, autorități locale și alți beneficiari să fie măsurate și prin beneficiile economice și sociale pe care le-au generat.

Datele vor fundamenta bugetul pentru 2027

Ministerul Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și ordonatorilor de credite, să actualizeze și să consolideze informațiile privind situația financiară a PNRR. Aceste date vor sta la baza discuțiilor pentru rectificarea bugetară din acest an și pentru construirea bugetului pe 2027, analiza urmând să acopere necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile ce vor trebui suportate din bugetul național.

Nazare precizează că bugetul actual a fost construit pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, corelate cu cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Pe măsură ce procesul de evaluare și de închidere a programului avansează, autoritățile trebuie să stabilească exact ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja făcute și ce investiții mai au nevoie de finanțare.

„Această situație trebuie consolidată și prezentată public, cu toate implicațiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă și realistă”, a declarat Alexandru Nazare.

Reformele trebuie să aducă schimbări reale, nu doar să bifeze obligații

Ministrul cere ca evaluarea să urmărească și modul concret în care au fost aplicate reformele asumate prin PNRR, subliniind că simpla îndeplinire formală a acestora, doar pentru a obține fondurile, nu este suficientă. O atenție specială trebuie acordată reformelor care influențează cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației și competitivitatea economiei.

„Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României”, a mai spus Nazare.

În perspectiva viitorului cadru financiar european, ministrul pledează pentru o abordare axată pe rezultate și beneficii concrete pentru cetățeni, nu doar pe gradul de absorbție a fondurilor. În opinia sa, bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte proiectele deja realizate, investițiile rămase de finalizat și capacitatea reală a României de a le finanța responsabil.