Peste 80.000 de cazuri de infecții respiratorii într-o săptămână. Au apărut primele cazuri de gripă

Sezonul infecțiilor respiratorii a debutat cu un număr ridicat de cazuri, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). În perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2026, prima săptămână de raportare din acest sezon, au fost înregistrate 80.193 de cazuri de infecții respiratorii – infecții acute ale căilor respiratorii superioare, gripă clinică și pneumonii.

Cifra este aproape identică cu cea din perioada similară a sezonului trecut, când au fost raportate 80.078 de cazuri. Comparativ cu media ultimelor sezoane (2018-2026, fără anii pandemici), numărul actual este însă cu 11,9% mai mic. Media de referință pentru acea perioadă este de 71.657 de cazuri.

Primele șapte cazuri SARI din acest sezon

În prima săptămână de raportare pentru infecțiile respiratorii acute severe au fost înregistrate șapte cazuri de acest tip (SARI). Supravegherea SARI a pornit anul acesta cu șase săptămâni mai devreme decât în sezoanele precedente și va continua pe tot parcursul sezonului, potrivit INSP.

În aceeași săptămână au fost raportate 210 cazuri de gripă clinică, față de 172 în perioada similară a sezonului trecut – o creștere de aproximativ 22%. Până la 4 octombrie, laboratorul a confirmat un singur caz de gripă, cu virus gripal A nesubtipat. Nu a fost înregistrat niciun deces confirmat cu virus gripal.

Aproape 80.000 de români vaccinați antigripal

Conform Registrului Electronic Național de Vaccinări (RENV), până la 4 octombrie au fost efectuate 79.330 de vaccinări antigripale. Dintre acestea, 77.764 au fost pentru persoane din categoriile care beneficiază de vaccinare compensată, iar 624 de vaccinări au fost realizate în farmacii comunitare autorizate.

Cele mai multe doze au fost administrate persoanelor de peste 65 de ani (47.250), urmate de grupa 45-64 de ani (15.162) și grupa 5-19 ani (10.004). Distribuția completă pe grupe de vârstă, pentru intervalul 15 septembrie – 4 octombrie, este:

• sub 1 an: 101 vaccinări
• 1-4 ani: 2.289
• 5-19 ani: 10.004
• 20-44 ani: 4.524
• 45-64 ani: 15.162
• 65 de ani și peste: 47.250

Medicii semnalează pneumonii dificil de tratat

În spitale situația e deocamdată liniștită, iar vremea caldă întârzie circulația virusurilor, dar la camerele de gardă ajung pacienți afectați de viroze, mai ales din rândul copiilor și vârstnicilor.

Medicul infecționist Oana Obretin, șefa Secției Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Slatina, a declarat: „Gripă nu am avut, în schimb am avut multe pneumonii. Pneumonii au fost, dar de ce? Au fost decompensări cardiace, pentru că nu respectă regimul, mănâncă sărat, nu-și iau tratamentul de inimă și se decompensează și pulmonar. Marii cardiaci nu trec ușor peste o viroză.”

Medicii au tratat și pacienți cu pneumonii virale interstițiale, dificil de gestionat. „N-au fost complicate și bacterian, dar au mers foarte greu, o săptămână, două, de tratament. În principal tusea a fost simptomul de care am tras cel mai mult. Și febră înaltă. Au fost pacienți vârstnici, 70, 75, 80”, a completat dr. Obretin.

Potrivit medicului, numărul cazurilor se va mări cu siguranță în următoarele trei-patru săptămâni, mai ales dacă vremea se răcește. „Noi ne-am pregătit cu antiviral, în caz că vor apărea gripele, avem doze și pentru copii și pentru adulți”, a mai spus dr. Obretin.

Când trebuie mers la medic

Virozele nu pun de obicei probleme grave persoanelor sănătoase, dar situația se poate complica la pacienții cu afecțiuni cronice. Dr. Obretin a explicat când o viroză nu mai poate fi gestionată acasă: „Nu mai este de gestionat acasă când simt că nu mai pot respira cum trebuie și văd că nu trece temperatura după două-trei zile sub antitermice și hidratare; febră, adică temperatură de peste 39 grade Celsius. Am luat antitermic la 6 ore și tot fac febră și persistă starea de rău, adică văd că nu pot să mănânc, nu pot să mă hidratez, merg la medic.”

La copii, termenul de așteptare este mai scurt: dacă după 24 de ore copilul nu se hidratează și nu mănâncă, este necesară intervenția medicală. „La copii este altceva. Pentru că starea de deshidratare la copii duce la ceva destul de serios”, a mai spus medicul.

Gesturi simple pentru evitarea complicațiilor

Medicii estimează că în două-trei săptămâni numărul internărilor va ajunge la zeci de cazuri într-un singur weekend. Pe măsură ce virusurile circulă mai intens, sunt recomandate vaccinarea antigripală, spălatul frecvent pe mâini și purtarea măștii în zonele cu risc crescut.

„Marii cardiaci, cei cu probleme pulmonare, cei cu probleme neurologice și pacientul vârstnic sunt principalele categorii expuse și cărora le recomandăm vaccinarea. (...) Mă vaccinez, dar nu spune nimeni că nu o să mai fac boala. Da, poate o să fac gripa, dar nu voi ajunge să fiu internat și nu voi ajunge în Terapie Intensivă”, a conchis dr. Oana Obretin.

Cine beneficiază de vaccinul antigripal compensat

În sezonul 2026-2027, vaccinarea antigripală este gratuită pentru categoriile cu risc crescut, iar pentru alte persoane vaccinul este compensat 50%. Potrivit Ministerului Sănătății, au dreptul la vaccinare gratuită:

• copiii cu vârsta de minimum 6 luni
• femeile însărcinate
• persoanele cu vârsta de peste 65 de ani
• persoanele cu anumite boli cronice
• personalul medico-sanitar și auxiliar
• persoanele și copiii instituționalizați

Printre bolile cronice incluse se numără cele cardiovasculare, respiratorii, metabolice, renale, hepatice și neurologice, obezitatea, bolile oncologice, bolile autoimune, infecția HIV/SIDA și situațiile de imunosupresie.

Persoanele cu vârsta între 45 și 65 de ani fără boli cronice beneficiază de o compensare de 50% din prețul de referință al vaccinului. Cei care nu se încadrează în aceste categorii se pot vaccina achitând prețul integral.

Cum se obține vaccinul compensat

Procedura începe cu medicul de familie, care prescrie vaccinul. Prescripția poate fi folosită pentru ridicarea vaccinului din farmacie, iar administrarea se poate face ulterior la cabinetul medicului de familie sau într-o farmacie comunitară autorizată pentru vaccinare.

Potrivit protocolului CNAS, vaccinul gripal poate fi prescris de medici din diverse specialități aflați în contract cu casele de asigurări, iar vaccinarea poate fi efectuată de medici de familie, epidemiologi, infecționiști, pediatri sau alți medici cu atestat de vaccinologie.