Ora ideală pentru micul dejun: ce spun studiile despre riscul de deces prematur
Un studiu pe peste 31.000 de adulți arată că mâncatul primei mese după prânz crește cu 30% riscul de deces prematur. Medic: micul dejun e ideal între 7 și 8 dimineața.

Ora la care luăm prima masă a zilei ar putea influența longevitatea la fel de mult ca alimentele alese, arată un studiu recent realizat pe mai bine de 31.000 de adulți. Cercetătorii au constatat că persoanele care iau prima masă abia după prânz au un risc cu aproape 30% mai mare de deces prematur, comparativ cu cele care mănâncă mai devreme.
Câțiva oameni au vorbit despre obiceiurile lor legate de micul dejun: unii nu sar niciodată peste această masă, considerând-o sursa de energie pentru începutul zilei și incluzând brânză sau ou în meniu. Alții spun că micul dejun este masa principală, în funcție de care își organizează restul zilei, iar unii îl consideră necesar pentru că iau medicamente care nu trebuie administrate pe stomacul gol.
Care este ora recomandată și ce ar trebui să conțină micul dejun
Medicii consideră că intervalul optim pentru micul dejun este între orele 7 și 8 dimineața. Important este însă și conținutul farfuriei: specialiștii recomandă ca dimineața să fie consumate glucide, proteine și fibre, în timp ce seara este indicată eliminarea glucidelor. Ca exemplu concret, o omletă din două ouă furnizează minimum 12 grame de proteine, considerat aportul necesar pentru dimineață.
Ecaterina Zoican, medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice la Spitalul Județean de Urgență Buzău, explică: „Alimentele e bine să le alegem în funcție de momentul zilei în care ne aflăm. Dacă ne trezim foarte devreme, la ora 5, 6, avem nevoie de un mic dejun. Seara nici metabolismul nostru bazal nu mai lucrează atât de intens și nu o să se consume caloriile pe care noi le ingerăm.”
Pe lângă ora meselor, evitarea alimentelor ultraprocesate, un somn odihnitor, mișcarea fizică și un stil de viață echilibrat rămân factori importanți pentru sănătate, conform specialiștilor citați.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Digi24 →Știrea anterioară
Sughițul persistent: când devine semnal de alarmă medicală
Știrea următoare
Cortizol crescut: ce obiceiuri îl influențează și ce valori sunt îngrijorătoare, potrivit medicilor
Știri similare
Foto ilustrativăSughițul persistent: când devine semnal de alarmă medicală
27 august 2026
Foto ilustrativăCortizol crescut: ce obiceiuri îl influențează și ce valori sunt îngrijorătoare, potrivit medicilor
27 august 2026
Foto ilustrativăAntiinflamatoarele fără rețetă: riscuri la administrare necontrolată
26 august 2026

Cum a fost salvat de la un AVC masiv un bărbat, în doar 48 de ore
25 august 2026

Echipamentele medicale s-au triplat în 10 ani, dar aşteptarea rămâne de 2-3 luni
24 august 2026
Foto ilustrativăGripa 2026: cele 7 simptome de alertă și avertismentul unui medic despre tulpini mai agresive
24 august 2026