Negrescu: Noul buget UE propus de Costa, risc major pentru finanțele României
Victor Negrescu avertizează că propunerea pentru bugetul UE 2028-2034 taie peste 200 mld. euro, afectând coeziunea, agricultura, cercetarea și sănătatea. Cere o poziție națională unitară.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avertizat, într-o postare pe Facebook publicată sâmbătă, că noua propunere privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 reprezintă un risc major pentru finanțele României și pentru capacitatea sa de investiții. Europarlamentarul PSD a criticat reducerile propuse de președintele Consiliului European, António Costa, și a cerut autorităților române să adopte o poziție comună în negocierile pentru viitorul buget european.
„Noua propunere privind bugetul european 2028-2034 reprezintă un risc major pentru finanțele României și capacitatea noastră de investiții”, a scris Negrescu.
Potrivit acestuia, noul proiect prevede un buget de aproximativ 1.582 de miliarde de euro (la prețurile constante din 2025), cu peste 180 de miliarde mai puțin decât propunerea inițială a Comisiei Europene și cu aproape 40 de miliarde sub varianta discutată în octombrie. În prețuri curente, bugetul propus scade de la 1.984,9 miliarde de euro la 1.780,9 miliarde de euro, adică o reducere de circa 204 miliarde de euro.
„Apreciez efortul președintelui Consiliului European, António Costa, de a apropia pozițiile statelor membre înaintea summitului european de săptămâna viitoare. Dar România are nevoie de un buget care să îi permită să continue dezvoltarea, nu de unul care să îi limiteze oportunitățile”, a transmis europarlamentarul.
Reduceri la coeziune și cercetare
Negrescu a explicat posibilele efecte ale noii propuneri asupra țării noastre: „Mai multă presiune asupra fondurilor pentru dezvoltare. Finanțarea europeană pentru coeziune scade la aproximativ 402 de miliarde de euro, iar programul Interreg, important pentru cooperarea transfrontalieră, pierde peste un miliard față de propunerea Comisiei. România are nevoie de aceste resurse pentru autostrăzi, spitale, infrastructură locală și reducerea decalajelor dintre regiuni. Este esențial să păstrăm fonduri distincte și garanții pentru comunitățile mai puțin dezvoltate”.
În domeniul agriculturii, sprijinul pentru veniturile fermierilor ar rămâne la 261 de miliarde de euro, în timp ce rezerva europeană pentru crize agricole ar fi redusă la 3,9 miliarde de euro. „Ca raportor, am obținut susținerea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European pentru un buget agricol de 433 de miliarde de euro. Solicit în continuare bani separați pentru dezvoltarea rurală și subvenții echitabile pentru fermierii români”, a precizat Negrescu.
Europarlamentarul a criticat și reducerile propuse pentru educație, cercetare și sănătate. Bugetul Erasmus+ ar scădea de la 36,2 la 34,7 miliarde de euro, iar cercetarea ar pierde aproape 15 miliarde de euro față de propunerea inițială. „Mai puțini bani pentru educație, cercetare și sănătate decât propusese Comisia Europeană. Erasmus+ primește 34,7 miliarde de euro, față de 36,2 miliarde în propunerea inițială. Cercetarea pierde aproape 15 miliarde de euro, iar sănătatea nu beneficiază încă de un program european autonom. Am cerut, inclusiv prin raportul meu din Comisia pentru sănătate publică, cel puțin 20 de miliarde de euro pentru sănătate. România are nevoie de investiții europene pentru universități, spitale, cercetători și tineri”, a afirmat Negrescu.
Marea Neagră, inclusă în propunere
Negrescu a evidențiat și un aspect pozitiv al documentului: includerea explicită a regiunii Mării Negre printre prioritățile europene. „Un progres pentru securitatea Mării Negre. După demersurile și amendamentele pe care le-am promovat, regiunea este menționată explicit în propunere, inclusiv pentru mobilitatea militară și sprijinirea regiunilor de frontieră. Este important ca această recunoaștere să fie urmată de finanțarea infrastructurii strategice și a proiectelor de securitate din România”, a transmis acesta.
Vicepreședintele Parlamentului European a cerut și păstrarea unui Fond Social European distinct, în valoare de 124 de miliarde de euro: „Am inițiat în această săptămână o scrisoare deschisă, susținută de lideri social-democrați europeni și eurodeputați, prin care solicităm un Fond Social European distinct, de 124 de miliarde de euro. Nu putem lăsa finanțarea locurilor de muncă, a formării profesionale și a combaterii sărăciei să depindă de competiția cu alte priorități bugetare”.
Rezerve față de noile taxe europene
Negrescu și-a exprimat rezervele față de propunerea unei taxe de 3% pentru anumite servicii digitale ale marilor companii, avertizând asupra posibilelor efecte asupra economiei digitale românești. El a criticat și faptul că nu a fost inclusă propunerea sa privind taxarea jocurilor de noroc online, susținând că veniturile astfel obținute ar putea fi direcționate către educație și protejarea tinerilor.
„O abordare discutabilă privind noile taxe europene. Regret că nu a fost inclusă propunerea mea privind taxarea jocurilor de noroc online, susținută de eurodeputați din mai multe grupuri politice. Avem nevoie de instrumente europene pentru combaterea platformelor ilegale și colectarea de venituri de la operatorii acestui sector, bani pe care îi putem direcționa către educație și protejarea tinerilor. În schimb, se propune o taxă de 3% pentru anumite servicii digitale ale marilor companii. România trebuie să fie foarte atentă la efectele unei asemenea măsuri asupra competitivității economiei digitale, sector care contribuie cu aproximativ 6,7% la PIB-ul țării”, a afirmat Negrescu.
Apel pentru o poziție comună a României
Negrescu consideră că Guvernul, reprezentanții României în instituțiile europene, autoritățile locale, fermierii, mediul economic și partenerii sociali trebuie să susțină priorități comune în negocierile pentru bugetul 2028-2034. „Acum este momentul unei coordonări politice și instituționale serioase la nivelul României. Nu este doar o discuție despre cât va primi România din bugetul european, ci și despre ce investiții vom putea realiza, ce programe vor fi protejate și cine va decide utilizarea fondurilor”, a subliniat europarlamentarul.
„Avem nevoie de o poziție națională clară, de alianțe europene și de negocieri ferme. România nu își poate permite să piardă oportunități de dezvoltare. Fiecare miliard de euro contează!”, a încheiat Victor Negrescu.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Mediafax →Știrea anterioară
Vaccinarea anti-HPV: România, printre codașele Europei, deși previne cancerul de col uterin
Știrea următoare
BPOC, boala plămânilor care evoluează „în tăcere”: 1 din 10 români ar putea fi afectat
Știri similare

Deputata Ramona-Ioana Bruynseels, vicepreședintă a unei subcomisii din Adunarea Parlamentară NATO
22 noiembrie 2026

Cum poți afla online câți bani vei primi la pensie, înainte de a depune dosarul
22 noiembrie 2026

CNAS și Unifarm fac schimb de date pentru a preveni lipsa medicamentelor din farmacii
20 noiembrie 2026

Salariul minim din 2027: sindicate și patronate, fără acord după negocierile de la Ministerul Muncii
20 noiembrie 2026
Foto ilustrativăPensionare la 55 de ani în România: cine are acest drept conform legii
20 noiembrie 2026

Salariul minim 2026: sindicatele cer 5.000 lei brut, patronatele vor taxe mai mici
20 noiembrie 2026