Sari la conținut
SeniorHelp
Sănătate21 noiembrie 2026· 6 min citire· 2 vizualizări· Actualizat la

BPOC, boala plămânilor care evoluează „în tăcere”: 1 din 10 români ar putea fi afectat

Circa 8,4% dintre români ar avea BPOC, boală care distruge ireversibil plămânii. Spirometria, test gratuit și rapid, poate depista boala din timp.

BPOC, boala plămânilor care evoluează „în tăcere”: 1 din 10 români ar putea fi afectat

Tusea persistentă, oboseala neobișnuită la efort și senzația de lipsă de aer sunt adesea puse pe seama vârstei, fumatului sau lipsei de mișcare. În realitate, aceste semne pot ascunde bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală pulmonară care poate evolua ani de zile fără a fi depistată.

Potrivit medicilor, BPOC afectează sute de milioane de oameni la nivel mondial, iar în România, pe baza anchetelor naționale citate de specialiști, prevalența ar fi de aproximativ 8,4% din populația testată – ceea ce înseamnă că aproximativ unul din zece români ar putea avea această boală. Vestea proastă este că, până la momentul în care pacientul observă că respiră tot mai greu, o parte din deteriorarea plămânilor poate fi deja ireversibilă.

Societatea Română de Pneumologie organizează pe 21 și 22 noiembrie o campanie gratuită de evaluare respiratorie, la București și Timișoara. Tema stabilită pentru 2026 de Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) este „Diagnostic la timp pentru o viață mai bună”.

O boală greu de recunoscut la timp

BPOC este o afecțiune pulmonară cronică, prevenibilă și tratabilă, care îngreunează circulația aerului prin căile respiratorii. Se dezvoltă treptat și poate include bronșită cronică și emfizem. Printre simptomele frecvente se numără lipsa de aer, tusea persistentă și producerea constantă de spută.

La nivel mondial, potrivit fișei Organizației Mondiale a Sănătății actualizate la 10 iunie 2026, BPOC provoacă aproximativ 3,4 milioane de decese anual și este a treia cauză de mortalitate la nivel global. Datele prezentate la conferința dedicată Zilei Mondiale a BPOC arată că aproximativ 480 de milioane de persoane trăiesc cu această afecțiune.

„BPOC nu apare peste noapte, iar primele semne sunt adesea ignorate sau puse pe seama vârstei, a fumatului ori a lipsei de condiție fizică. O tuse care persistă, oboseala la efort sau senzația că nu mai avem suficient aer nu ar trebui considerate normale. Diagnosticul precoce contează: cu cât identificăm mai devreme boala, cu atât putem interveni mai eficient pentru a încetini evoluția ei și pentru a păstra calitatea vieții pacientului”, a declarat prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

„Plămânul suferă în tăcere”

Unul dintre motivele pentru care BPOC este descoperită târziu ține de modul în care evoluează boala: spre deosebire de alte afecțiuni care provoacă dureri evidente, deteriorarea plămânilor se instalează lent, fără un semnal clar pentru pacient.

„Plămânul nu semnalizează, suferă în tăcere, nu avem acei receptori de durere, patologiile cresc și se dezvoltă”, a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, vicepreședintele Societății Române de Pneumologie. Pacientul se adaptează adesea fără să-și dea seama: merge mai încet, evită scările, renunță la plimbările lungi sau face pauze mai dese, organizându-și viața în jurul eforturilor pe care încă le poate face fără să simtă lipsa de aer.

Dr. Mihălțan a explicat că pacientul „consideră boala nesemnificativă sau ușoară, nu recunoaște simptomatologia, își adaptează respirația la efortul care îi permite să nu o sesizeze”.

Dr. Oancea a oferit un exemplu concret, dintr-o evaluare realizată într-un cabinet de medicină de familie din Timișoara: au fost testați pacienți de peste 40 de ani cu bronșită cronică sau tuse matinală asociată fumatului, iar rezultatele au arătat că 44% dintre ei aveau deja BPOC fără să știe, iar circa 20% dintre cei identificați prezentau forme moderate sau severe.

Fumatul și alți factori de risc

Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru BPOC. În România, datele prezentate la conferință indică aproximativ 34% fumători, adică 6,5 milioane de adulți care consumă tutun. Îngrijorător, în rândul adolescenților de 15-16 ani, 25-30% ar fuma țigări clasice, iar unii combină fumatul clasic cu țigările electronice sau produsele din tutun încălzit.

Specialiștii subliniază că nicio formă de fumat nu este lipsită de riscuri pentru plămâni – nici țigările electronice, nici produsele cu tutun încălzit nu sunt inofensive. Dr. Oancea a atras atenția că renunțarea la fumat rămâne esențială chiar și după diagnostic: potrivit datelor prezentate de el, aproximativ 40% dintre pacienții diagnosticați și aflați sub tratament continuă să fumeze, deși expunerea la fum agravează boala și reduce eficiența tratamentului.

BPOC poate apărea și în urma expunerii îndelungate la poluare, fum, praf sau substanțe nocive la locul de muncă, precum și din cauza unor factori genetici. Medicii au discutat și despre impactul poluării urbane, noxele din trafic și poluarea din interiorul locuințelor, inclusiv cea provocată de arderea unor materiale sau deșeuri.

Pierderea a cinci până la șapte ani de viață

BPOC poate fi tratată și gestionată, dar deteriorarea plămânilor nu este întotdeauna reversibilă. În emfizem, structurile pulmonare implicate în schimbul de gaze sunt distruse, iar organismul nu le poate reface.

„Plămânul, alveola pulmonară, nu este ca și ficatul, ca să se regenereze. Odată distrusă, rămâne distrusă”, a avertizat dr. Oancea. Potrivit acestuia, diagnosticul poate întârzia între șase și zece ani, timp în care pacientul poate continua să fumeze sau să fie expus altor factori nocivi, fără să știe că funcția respiratorie se deteriorează.

În formele severe și foarte severe, consecințele pot afecta profund autonomia și calitatea vieții. Medicii au menționat că pacienții cu forme avansate pot pierde între cinci și șapte ani din viață din cauza bolii, iar unii ajung să depindă de concentratoare de oxigen și să-și limiteze drastic deplasările.

Impactul BPOC depășește plămânii: boala poate fi însoțită de hipertensiune arterială, diabet, osteoporoză, pierderea masei musculare, depresie, anxietate și insuficiență cardiacă, existând și o asociere importantă cu cancerul pulmonar.

„Impactul BPOC depășește plămânii. Bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar și alte afecțiuni asociate pot complica evoluția pacientului și cresc riscul de deces. De aceea, trebuie să privim dincolo de simptomele respiratorii și să evaluăm sănătatea pacientului în ansamblu. Diagnosticul precoce, renunțarea la fumat și tratamentul adaptat fiecărei persoane sunt esențiale pentru a preveni agravările și a păstra cât mai mult timp autonomia și calitatea vieții”, a explicat dr. Oancea.

O simplă răceală poate agrava boala

Pentru un pacient cu BPOC, o infecție respiratorie obișnuită poate declanșa o exacerbare, adică o agravare bruscă a simptomelor, care poate necesita tratament suplimentar sau chiar spitalizare. Prof. dr. Roxana Maria Nemeș, fost președinte al Societății Române de Pneumologie (2020-2024), a atras atenția că, după o exacerbare, funcția pulmonară nu revine întotdeauna la nivelul anterior, iar episoadele repetate pot agrava progresiv starea pacientului.

Agravările pot afecta întregul organism: riscul cardiovascular crește, iar în primele 30 de zile după o exacerbare pot apărea complicații precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă.

Un alt aspect îngrijorător este nivelul scăzut al vaccinării în rândul pacienților cu BPOC: doar aproximativ 4-5% ar fi vaccinați împotriva pneumococului, iar acoperirea vaccinării antigripale ar ajunge la cel mult 18%.

Spirometria – testul de câteva minute care poate salva ani de viață

Spirometria este o investigație simplă, care măsoară cât aer poate inspira și expira o persoană și cât de repede îl poate elimina din plămâni. Este esențială pentru confirmarea diagnosticului de BPOC și evaluarea funcției pulmonare.

„Spirometria este cel mai simplu, neinvaziv, nedureros, rapid și accesibil test pentru evaluarea funcției pulmonare și depistarea precoce a BPOC. O banală răceală care agravează dificultățile de respirație nu ar trebui ignorată. Multe boli pulmonare evoluează în tăcere ani de zile, iar spirometria poate identifica îngustarea căilor respiratorii înainte ca simptomele să devină severe”, a explicat prof. dr. Roxana Nemeș.

Investigația este recomandată fumătorilor, persoanelor expuse la noxe profesionale, dar și celor cu tuse cronică, respirație șuierătoare sau oboseală la efort. Potrivit medicului, „spirometria poate fi efectuată gratuit, pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie, pentru un consult la medicul specialist pneumolog”.

Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.

Sursa originală: Adevărul →