Negrescu avertizează: România riscă bani europeni mai puțini după tăierea bugetului UE

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a tras un semnal de alarmă privind viitorul bugetul european pentru perioada 2028-2034. Propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE prevede reducerea bugetului comun cu 141 de miliarde de euro, ajungând la 1.622 de miliarde de euro (la prețurile din 2025), cu 8% mai puțin decât varianta inițială propusă de Comisia Europeană.

„Pentru România, miza este uriașă. Discutăm despre fondurile pentru drumuri, școli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor românești și crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiții publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esențial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene”, a scris Negrescu pe Facebook.

Tăieri la agricultură și la programul Erasmus+

Una dintre problemele semnalate de Negrescu privește agricultura: pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, comparativ cu propunerea Comisiei Europene. Potrivit europarlamentarului, această modificare poate adânci diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din diferite state membre. El susține că România trebuie să ceară convergența deplină a subvențiilor și un buget separat, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag inclus într-un fond comun cu alte priorități.

Reduceri sunt prevăzute și pentru educație: bugetul programului Erasmus+ ar urma să fie mai mic cu 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul cerut de Parlamentul European.

Sănătate, digitalizare și protecție civilă, afectate de reduceri

Negrescu a mai semnalat o reducere de aproape 3 miliarde de euro a finanțării comune pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie. Noua propunere nu include o alocare distinctă și protejată pentru un program dedicat sănătății, de tipul EU4Health.

Fondurile pentru digitalizare și inteligență artificială ar urma să scadă cu peste 7 miliarde de euro, adică o reducere de 13% față de varianta Comisiei Europene. „În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investițiilor pentru următorii șapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală și firme inovatoare”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai atras atenția asupra reducerii fondurilor pentru protecție civilă și urgențe sanitare cu aproximativ 35%, și a celor pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%.

Risc direct pentru alocările României

Negrescu a explicat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează păstrarea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre, astfel încât România poate primi, în final, mai puțini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune, cu cerințe și jaloane specifice, similare modelului PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor ar putea pune presiune suplimentară pe proiectele mari de infrastructură.

Europarlamentarul a criticat și lipsa unor alocări dedicate pentru un hub de securitate la Marea Neagră și pentru locuințe accesibile. În privința surselor de finanțare a bugetului european, Negrescu consideră că ar trebui analizate propunerile Parlamentului European de taxare a jocurilor de noroc online și a câștigurilor din criptomonede.

Apel pentru un guvern stabil în negocieri

Negrescu susține că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de o majoritate parlamentară stabilă pentru a-și putea apăra interesele în negocierile europene. „Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele”, a afirmat el.

Ca vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, Negrescu a precizat că va continua să susțină protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, dar și creșterea investițiilor în educație, sănătate și competitivitate. „Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică. România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene”, a transmis acesta.

Liderii europeni urmează să discute noua propunere de buget în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, de la Bruxelles, obiectivul fiind ajungerea la un acord politic până la finalul anului.