Legea salarizării unitare, promisă până pe 31 octombrie 2026, în programul noului guvern

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus la Parlament un program de guvernare care fixează un nou termen pentru legea salarizării unitare: 31 octombrie 2026. Documentul susține că reforma va elimina inechitățile din sistemul bugetar fără a reduce veniturile angajaților, însă nu detaliază, în partea dedicată acestui subiect, prin ce mecanisme concrete va fi atins acest obiectiv.

Ce prevede programul de guvernare

Potrivit textului, reforma trebuie să se facă „fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști”. Rămâne însă de stabilit cum vor arăta noile grile de salarizare și ce impact vor avea asupra fiecărei categorii de angajați din sectorul public.

Sindicatele cer ca un guvern cu puteri depline să reia negocierile și să analizeze separat datele pentru fiecare familie ocupațională înainte ca proiectul de lege să fie definitivat. Reprezentanții angajaților insistă ca noua formulă de calcul să nu ducă la scăderi de venituri, inclusiv în domeniile care au respins variantele discutate anterior.

Termenul din PNRR, ratat

Adoptarea acestei legi era, de fapt, un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen inițial la 31 august 2026. Reforma era legată de o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro, dar partidele și sindicatele nu au reușit să ajungă la un acord înainte de expirarea termenului. Comisia Europeană a transmis că rămâne deschisă să continue dialogul cu autoritățile române pentru îndeplinirea obiectivelor reformei.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Realitatea PLUS, adoptarea legii până la finalul lunii octombrie ar putea permite României să recupereze o parte din banii aferenți reformei, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.

Cât ar putea costa reforma

Spațiul bugetar rămâne una dintre principalele dificultăți ale negocierilor. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat în august că, după analizarea mai multor variante, costul suplimentar al reformei ar trebui să se apropie mai curând de 10 miliarde de lei decât de 12 miliarde de lei. El a atribuit PSD principala responsabilitate pentru eșecul negocierilor de până acum — o acuzație care reprezintă poziția sa politică, nu o concluzie cuprinsă în programul de guvernare.

Rămâne de văzut dacă viitorul Executiv va primi sprijinul Parlamentului și va reuși să reia consultările la timp pentru a respecta termenul de 31 octombrie. Până la prezentarea unui proiect concret și a calculelor pentru fiecare domeniu bugetar, promisiunea eliminării inechităților fără reduceri de venituri nu poate fi verificată pentru fiecare categorie de angajați din sectorul public.