Guvernul Niculescu promite ajutor extins la factura de energie și liberalizare treptată la gaze

Programul de guvernare al cabinetului propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede creșterea de la 1.940 lei la 3.500 lei a pragului de venit net lunar individual pentru care o persoană poate primi sprijin la plata facturilor de energie. Documentul mai prevede extinderea sprijinului și la costurile cu gazele și carburanții, precum și liberalizarea treptată, nu dintr-o dată, a prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici, începând din primăvară.

Sprijin direct în factură, verificat automat

Potrivit documentului, se pregătește un mecanism prin care eligibilitatea pentru ajutor va fi verificată, pe cât posibil, automat, pentru persoanele cu venituri de până la 3.500 lei net pe lună. Sprijinul ar urma să apară direct în factură și ar putea viza, potențial, circa 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze.

Mecanismul se va baza pe Registrul Național al Consumatorilor Vulnerabili, interconectat cu ANAF, Ministerul Muncii și furnizorii de energie, și va fi pus în funcțiune conform unui calendar public. Criteriile de eligibilitate, inclusiv pragul de venit, urmează să fie revizuite anual, pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) și ale Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Categoriile de beneficiari se vor extinde și la gospodăriile expuse unor costuri mai mari după introducerea taxei ETS2, taxa europeană pe carbon aplicabilă clădirilor și transportului rutier. Programul de guvernare tratează Planul Social pentru Climă drept prioritate de guvern, acesta fiind condiția pentru accesarea a peste 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă, iar legislația de implementare a ETS2 va fi corelată cu acest plan.

Liberalizarea gazelor, etapizată, până în martie 2027

Protecția actuală a consumatorilor casnici de gaze naturale rămâne în vigoare până în martie 2027. Ea va fi evaluată în trimestrul IV din 2026, în paralel cu estimările privind producția din zăcământul Neptun Deep. Pe baza acestei evaluări, liberalizarea pieței gazelor și trecerea la sprijin țintit se vor face etapizat, conform unui calendar anunțat din timp, fără un șoc de preț.

Alte măsuri din sectorul energetic

Capacități noi de producție: Se urmărește aducerea în sistem a circa 5.800 MW de capacități noi până la finalul anului 2027, din care aproximativ 3.600 MW din surse regenerabile și circa 2.200 MW pe gaze naturale, în principal centralele de la Mintia și Iernut. Lista proiectelor va fi publicată, iar progresul raportat semestrial, față de țintele Transelectrica pentru finalul lui 2027 (peste 4,3 GW eolian și 9,9 GW fotovoltaic). Sprijinul public în noile scheme se va plăti pe MW sau MWh, la recepția capacității, iar licitațiile pentru contractele pentru diferență vor avea calendar publicat.

Stocarea energiei: Se vor opera schemele pentru baterii, inclusiv cea de 150 milioane euro, care vizează minimum 2.174 MWh, cu extindere prin apeluri noi și instrumente din Fondul pentru Modernizare. Ținta este de circa 1.500 MW capacitate de stocare la finalul lui 2026 și un portofoliu de circa 4.500 MW până în 2028. Se vor finaliza hidrocentralele sistate, cu respectarea legislației de mediu, și se va demara stocarea prin pompare la Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, prin contracte pentru diferență notificate Comisiei Europene. Companiile energetice cu capital de stat, inclusiv Hidroelectrica și Electrica, vor avea obligația de a-și diversifica portofoliul prin stocare; Hidroelectrica urmează să realizeze 1.500 MW/6.000 MWh până în 2030.

Programul nuclear de la Cernavodă: Se va executa retehnologizarea Unității 1, finanțată predominant corporativ, cu 800 milioane euro aprobați de Banca Europeană de Investiții (BEI), și se va pregăti sistemul pentru retragerea temporară a circa 700 MW. Pentru Unitățile 3 și 4 (circa 1.400 MW) se va pregăti structura de finanțare împreună cu instituții financiare internaționale și agenții de credit la export, urmând să fie finalizată procedura de ajutor de stat cu Comisia Europeană, condiție pentru decizia finală de investiție. Se va asigura o soluție permanentă pentru răcirea centralei în perioadele de secetă, iar calendarul depozitului geologic de deșeuri radioactive va fi aprobat prin hotărâre de Guvern.

Neptun Deep și redevențele: Prima producție din zăcământul Neptun Deep este prevăzută în semestrul I din 2027, cu circa 8 miliarde metri cubi pe an la capacitate maximă. Resursele noi de gaz ar urma să fie folosite pentru securitatea aprovizionării, petrochimie, îngrășăminte, cogenerare și producție flexibilă de energie, cu locuri de muncă în România, iar surplusul va fi exportat. Noul cadru al redevențelor va fi operaționalizat înainte de începerea producției, cu respectarea contractelor existente, iar agenția de resurse minerale (ANRMPSG) urmează să fie consolidată în primul an de mandat.

Eolian offshore și biocombustibili: Se va operaționaliza integral Legea nr. 121/2024 privind eolianul offshore, incluzând legislația secundară, prima procedură de concesionare pentru cele trei perimetre din Marea Neagră (circa 3.100 MW) și racordarea la rețea, cu coordonare privind spațiul maritim și cooperare cu Bulgaria. În primul an de mandat se vor stabili scheme de sprijin pentru biocombustibili, biogaz și biometan produși în România, iar hidrogenul verde va fi finanțat acolo unde există consum industrial angajat.

Complexul Energetic Oltenia: Retragerea capacităților pe cărbune se va analiza pe măsura intrării în funcțiune a înlocuitorilor, conform unui calendar agreat cu Comisia Europeană și reevaluat public semestrial, menținându-se până atunci grupurile pe lignit necesare siguranței sistemului. În 2027 urmează să fie puse în funcțiune parcurile fotovoltaice ale Complexului, de circa 735 MW, iar Planul pentru Tranziție Justă va fi aplicat în cele șase județe vizate, cu stimularea investițiilor private.

Stocuri de siguranță și carburanți: Se vor diversifica sursele și rutele de aprovizionare cu produse petroliere, prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic, menținându-se operaționale capacitățile de rafinare relevante. Stocurile și aprovizionarea cu carburanți vor fi monitorizate, iar împreună cu Consiliul Concurenței și ANPC se va verifica aplicarea Legii nr. 162/2026, respectiv faptul că reducerile de acciză ajung efectiv în prețul de la pompă și că plafonul de adaos comercial este respectat. Eventualele intervenții temporare vor avea criterii publice de activare și dezactivare.