Greva din spitale: pacienții oncologici, cei mai afectați, dar solidari cu medicii

Greva generală din sistemul de sănătate a produs cele mai mari probleme pacienților care aveau programări pentru investigații oncologice, atrage atenția Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților. Potrivit acestuia, amânarea acestor proceduri nu doar întârzie stabilirea unui diagnostic, ci provoacă și o presiune psihică semnificativă asupra bolnavilor.

„Greva a generat probleme grave, în special pentru pacienții care aveau programări pentru investigații oncologice, care, deși nu erau urgențe, necesitau o abordare precoce pentru stabilirea sau precizarea unui diagnostic. Din cauza protestului, aceste proceduri nu au mai putut fi efectuate, iar pacienții, aflați în suspans și temându-se că ar putea avea cancer, sunt supuși unei presiuni psihice și suferințe considerabile. În plus, întârzierea este cu atât mai gravă cu cât nimeni nu le poate spune cât va dura această situație și când vor putea fi reprogramați pentru rezolvarea problemei”, a declarat Vasile Barbu.

Pacienții înțeleg medicii, dar sunt nemulțumiți de autorități

Barbu precizează că, în ciuda dificultăților create de grevă, majoritatea pacienților manifestă înțelegere față de cadrele medicale, iar nemulțumirile lor se îndreaptă spre autorități și clasa politică.

„Am observat că, în general, pacienții îi înțeleg pe medici, iar conflictele cu ridicarea vocii sau reproșurile au fost puține, apărând doar în cazul unor persoane neinformate sau influențate de anumite așa-zise surse media, care practică mai degrabă manipularea decât jurnalismul. De altfel, revolta pacienților este îndreptată, în marea majoritate a cazurilor, nu împotriva cadrelor medicale, ci împotriva autorităților și, în special, a politicienilor. Deși există și critici din partea medicilor față de unii pacienți care au avut un comportament agresiv, acestea sunt cazuri izolate, iar în cea mai mare parte a situațiilor, oamenii întreabă ce vor face și când vor fi reprogramați, apelând chiar la noi pentru a găsi un spital care să îi poată ajuta, astfel că întâlnim atât situații foarte grave, cât și altele mai puțin grave”, a mai spus Barbu.

Acesta le recomandă oamenilor răbdare, apreciind că autoritățile nu vor prelungi situația la nesfârșit, dar recunoaște că există deja persoane afectate serios de blocaj.

Confirmare din partea medicilor

Ștefan Bușnatu, cardiolog primar la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” și prodecan la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, confirmă solidaritatea pacienților. „Am întâlnit numeroși pacienți care au înțeles mesajul nostru și au manifestat empatie. Mulți dintre ei ne-au spus că văd zi de zi presiunea sub care lucrează personalul medical și înțeleg că problemele pe care le semnalăm nu afectează doar angajații din sănătate, ci și calitatea serviciilor medicale pe care le primesc”, a spus acesta.

Bușnatu explică că, în primele zile, protestul s-a desfășurat responsabil, urgențele și cazurile care nu suportau amânare fiind gestionate conform obligațiilor profesionale. „Protestul nu este îndreptat împotriva pacienților și nici împotriva actului medical. Din contră, este un semnal de alarmă privind dificultățile cu care se confruntă sistemul de sănătate”, a precizat medicul.

Ce cer medicii de la autorități

Referitor la proiectul Legii salarizării, Bușnatu spune că cea mai mare îngrijorare este legată de lipsa predictibilității și de posibila diminuare a veniturilor unor categorii profesionale cu responsabilitate ridicată. „Sistemul de salarizare trebuie să fie unul echitabil, transparent și predictibil, care să recompenseze competența, performanța și responsabilitatea profesională”, a afirmat el, adăugând că o reformă salarială ar trebui integrată într-o strategie mai amplă pentru păstrarea și atragerea personalului medical în sistemul public.

Medicul avertizează asupra riscului unui nou exod al profesioniștilor din sănătate în absența unor politici publice coerente și subliniază nevoia unui plan integrat privind resursa umană, investițiile, digitalizarea, prevenția și accesul echitabil al pacienților la îngrijire. „Motivația nu este una exclusiv financiară. Ceea ce ne determină să continuăm acest demers este lipsa unei perspective clare asupra modului în care va evolua sistemul de sănătate”, a conchis Ștefan Bușnatu.