Epidemiolog: România trebuie să se pregătească pentru boli tropicale transmise de țânțari

Verile tot mai lungi și temperaturile în creștere nu aduc doar disconfort, ci pot modifica și harta bolilor transmise de țânțari în România, avertizează prof. dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog și vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie.

Potrivit acestuia, riscul pentru virusul West Nile este în acest moment mediu, cu tendință de creștere spre ridicat, în timp ce riscul de transmitere locală a unor boli tropicale este deocamdată scăzut, dar cu potențial de creștere. Popovici subliniază că West Nile nu mai este un pericol teoretic, ci „o realitate epidemiologică cu care ne confruntăm în fiecare vară și toamnă”. România se numără constant în top 3 țări europene ca număr de infecții, alături de Italia și Grecia, cele mai afectate zone fiind marile orașe, în special Bucureștiul, și sud-estul țării.

Cifre despre West Nile și alte arboviroze

Virusul West Nile este transmis mai ales de țânțari din genul Culex (în special Culex pipiens), prin ciclul păsări–țânțari. În 2025, România a înregistrat 49 de cazuri autohtone, dintr-un total european de 1.112 cazuri și 97 de decese la nivel european.

În sezonul 2026, până pe 26 august, România raportase 45 de cazuri autohtone și 15 zone afectate, dintr-un total de 124 de zone afectate în 15 țări europene. La nivel european au fost înregistrate 877 de cazuri umane dobândite local, potrivit ECDC.

Pe lângă West Nile, crește și riscul asociat febrei Dengue (transmisă de Aedes aegypti și Aedes albopictus) și Chikungunya (transmisă tot de țânțari Aedes). Europa a raportat, până pe 26 august 2026, cinci cazuri autohtone de Dengue, toate în Franța. Pentru Chikungunya, în 2025 s-au înregistrat focare importante în Franța (809 cazuri autohtone) și Italia (384 de cazuri), iar în 2026 Franța raportase deja 33 de cazuri autohtone până la aceeași dată.

Conform ECDC, țânțarul-tigru (Aedes albopictus) este deja stabilit în România, fiind identificat în 10 din cele 42 de unități administrative monitorizate.

Cum influențează clima extinderea țânțarilor

Epidemiologul explică faptul că schimbările climatice acționează ca un „multiplicator de forță” pentru extinderea speciilor Aedes albopictus și Aedes aegypti spre nordul Europei. Aedes albopictus este specia cea mai adaptabilă și se află deja într-un proces avansat de colonizare a Europei Centrale și de Vest, în timp ce Aedes aegypti, deși un vector mai eficient pentru Dengue, are cerințe termice de dezvoltare mult mai stricte.

Temperatura ridicată scurtează timpul necesar virusului să se replice în țânțar și să ajungă în glandele salivare, permițând transmiterea. Căldura accelerează totodată digestia sângelui la insecte, făcându-le să se hrănească mai des. Ploile moderate formează bălți de apă stătută, ideale pentru depunerea ouălor, în timp ce inundațiile masive pot distruge temporar larvele. Valurile de căldură de peste 5 zile acționează ca un accelerator biologic, contribuind la extinderea ariei de circulație a vectorilor spre zone anterior mai reci, inclusiv la altitudini mai mari.

„Este doar o chestiune de timp”

Popovici afirmă că România trebuie să se pregătească pentru boli asociate istoric cu zonele tropicale sau sudul Europei, iar apariția lor ca probleme de sănătate publică este un scenariu realist, nu doar o ipoteză teoretică. Argumentele sale: vectorul transmițător este deja stabilit în țară, schimbările climatice accelerează transmiterea, iar precedentul West Nile arată deja o problemă de sănătate publică activă.

Potrivit medicului, țări apropiate precum Franța, Italia și Croația înregistrează deja anual cazuri autohtone de Dengue și Chikungunya generate exclusiv de Aedes albopictus. „În România, apariția primelor focare locale mici este doar o chestiune de timp și depinde strict de numărul de călători viremici care intră în țară în lunile iulie-august”, spune epidemiologul.

Simptome care necesită atenție medicală

O reacție locală ușoară după o înțepătură (mâncărime, roșeață, umflătură mică) este normală. Însă, potrivit medicului, trebuie acordată atenție următoarelor semne:

• simptome de tip gripal: febră bruscă, frisoane, oboseală extremă, dureri musculare sau articulare;
• semne neurologice: dureri de cap intense, sensibilitate la lumină, rigiditate a gâtului sau confuzie;
• probleme gastrointestinale: greață persistentă, vărsături sau diaree;
• reacție locală extinsă la locul înțepăturii.

Persoanele care au vizitat recent zone tropicale, subtropicale sau regiuni cu circulație frecventă a malariei, febrei Dengue, Zika, Chikungunya sau West Nile ar trebui să meargă de urgență la un medic specialist în boli infecțioase dacă, în 3-14 zile (sau chiar câteva săptămâni, în cazul malariei), apar:

• febră înaltă cu debut brusc;
• dureri în spatele ochilor, specifice Dengue;
• erupții cutanate generalizate;
• dureri articulare severe, specifice Chikungunya;
• sângerări gingivale sau nazale fără explicație.

Limitele măsurilor actuale de combatere

Epidemiologul consideră că măsurile actuale de combatere a țânțarilor, bazate mai ales pe stropiri locale, au eficiență limitată și este nevoie de o trecere de la acțiuni reactive la strategii integrate de management al vectorilor. Dezinsecția clasică are efect temporar, poate genera rezistență la substanțele chimice folosite repetat, are impact ecologic negativ, iar ploaia sau vântul puternic anulează rapid efectul tratamentelor de suprafață.

O abordare actualizată ar trebui să includă monitorizare științifică a populațiilor de țânțari, larvicidare prioritară, stropiri concentrate doar în focarele cu densitate mare de insecte și campanii publice pentru eliminarea apelor stagnante, unde țânțarul-tigru se înmulțește masiv.