Deficitul comercial al României a scăzut cu 890 milioane euro, dar economia dă semne de slăbiciune

Balanța comercială a României a arătat o ușoară îmbunătățire în primele cinci luni ale anului: deficitul comercial a ajuns la 13,5 miliarde de euro, cu 890 de milioane de euro mai puțin (minus 6%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși scăderea unui deficit cronic pare, la prima vedere, o veste bună, datele arată că această corecție nu vine dintr-o economie mai sănătoasă, ci dintr-o încetinire severă a activității interne.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), exporturile au crescut cu 2,4% (plus 900 de milioane de euro), ajungând la 40,3 miliarde de euro. În schimb, importurile au stagnat aproape complet, cu un avans de doar 0,1%.

De ce stagnarea importurilor nu e un semn bun

Creșterea exporturilor este privită favorabil de economiști și industriași, care le consideră principalul sprijin al economiei naționale. Totuși, avansul este considerat prea mic pentru a schimba tendințele generale ale economiei.

Problema reală este stagnarea importurilor. Într-o economie sănătoasă, o scădere a dependenței de mărfurile din exterior ar însemna că producția internă a luat locul importurilor. În cazul de față, situația este inversă, din două motive:

• Exporturile depind de piese și materiale din import: aproape 60% din ceea ce importă România este folosit ulterior pentru procesare și reexport. O încetinire a importurilor arată, de fapt, o reducere a activității industriale pentru perioada următoare.
• Puterea de cumpărare a scăzut puternic: românii cumpără mai puține produse din străinătate pentru că piața internă s-a restrâns. Inflația ridicată a redus veniturile disponibile ale populației.

Indicatori care contrazic optimismul

INS a confirmat o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,2% în primul trimestru, iar datele preliminare pentru trimestrul al doilea nu arată nicio îmbunătățire.

Industria continuă să scadă, cu o contracție de 2,2% în primele patru luni. În aprilie, scăderea a fost accentuată: minus 3% față de aceeași lună a anului trecut și minus 10% față de luna martie.

Consumul populației a scăzut cu 5,5% în primele cinci luni, ca urmare directă a inflației ridicate. Cu venituri reale mai mici din cauza scumpirilor, piața internă cumpără mai puțin, ceea ce reduce și importurile. Prognozele oficiale indică o creștere economică apropiată de zero pentru întregul an, estimarea fragilă a Guvernului și a Comisiei Europene fiind considerată mai degrabă o linie de demarcație față de o recesiune oficială.

Ce vinde și ce cumpără România

Sectorul auto și cel al echipamentelor de transport rămân cele mai importante în comerțul exterior al țării. În primele cinci luni, acest segment a avut o evoluție similară la export și import: plus 1,5% la exporturi și plus 1,4% la importuri.

Mașinile și echipamentele reprezintă 46,6% din totalul exporturilor și 36,4% din totalul importurilor românești. Totuși, valoarea importurilor pe acest segment o depășește pe cea a exporturilor: 18,8 miliarde de euro la export, față de 19,6 miliarde de euro la import.

Evoluția pe categorii de mărfuri, la 5 luni:

• Creșteri la export: alimente +8%, combustibili minerali +7,5%, mărfuri manufacturate +5%.
• Scăderi la export: băuturi și tutun -12%, articole manufacturate diverse -6,3%.