Bolojan: Unele spitale cheltuiesc 90% din buget pe salarii. Analiză cerută până săptămâna viitoare

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat, joi, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, situația posturilor din Sănătate. Potrivit acestuia, cheltuielile de personal din spitale, raportate la suma contractată cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), reprezintă în medie 65%, dar există aproximativ 50-60 de spitale unde acest procent urcă la 90% din valoarea totală a contractului.

"Ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nozocomiale. Deci sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților", a afirmat Bolojan.

Premierul a oferit și alte cifre legate de personalul din sistemul public de sănătate. La un total de aproximativ 193.000 de angajați, autoritățile au primit în ultima perioadă cereri pentru deblocarea a 26.000 de posturi, adică peste 10% din numărul total de posturi existente. În același timp, din cele 132.000 de paturi de spital din România (90% dintre ele în sectorul public), gradul mediu de ocupare este de doar 63%. Bolojan a precizat că există spitale unde gradul de ocupare coboară la 40-45%, ceea ce înseamnă că jumătate din paturi rămân neocupate.

Referitor la evoluția în timp a costurilor, premierul a arătat că cheltuielile de personal din Sănătate au pornit de la aproximativ 6 miliarde de lei în 2015 și au ajuns astăzi la peste 25 de miliarde de lei, adică o creștere de patru ori.

Bolojan a mai spus că managerii spitalelor publice din România încasează două treimi din banii de salarii chiar și în situația ipotetică în care nu ar trata niciun pacient, restul sumei provenind din tarifele contractate cu Casa de Sănătate pentru serviciile oferite pacienților.

Premierul a explicat de ce a existat reticență în privința aprobării integrale a celor 26.000 de posturi solicitate: din acestea, Ministerul Sănătății a propus Ministerului Finanțelor aprobarea a 7.700 de posturi. Dacă toate cele 26.000 de posturi ar fi fost ocupate începând de anul viitor, costul suplimentar ar fi fost de aproximativ 1 miliard de lei, fără ca problemele structurale din Sănătate să fie analizate și rezolvate.

"Am cerut azi în ședința de Guvern, în afară de adoptarea memorandumului pentru cazuri de urgență de la Marie Curie, Ministerului Sănătății și CNAS, ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuielile de personal peste media națională ar trebui să fie depunctate atunci când solicită creșteri de personal în continuare, iar spitalele care au un grad de ocupare sub media națională, din nou să fie depunctate", a declarat Bolojan.

Potrivit premierului, dacă cele două situații apar concomitent la același spital, este necesară o analiză pe fiecare secție în parte: secțiile fără activitate ar trebui să aibă numărul de paturi redus, iar personalul redirecționat către secțiile cu activitate sau către secții nou-înființate. Bolojan a dat exemplul paturilor de paliație, spunând că România are doar 4.000 de astfel de paturi, deși cererea pentru acest tip de îngrijire, relevantă mai ales pentru persoanele vârstnice și cazurile grave, este mult mai mare.

În privința personalului medical, premierul a arătat că în sectorul public lucrează aproximativ 27.000 de medici. În fiecare an sunt în jur de 7.000 de absolvenți de medicină generală, jumătate dintre ei la taxă și jumătate fără taxă (suportați integral de statul român). Dintre aceștia, 4.000-5.000 urmează rezidențiatul, iar la final doar 1.000-1.500 ajung să fie angajați efectiv în sistem. Bolojan a concluzionat că numărul de absolvenți depășește necesarul real al sistemului.