BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50%. Inflația scade, economia rămâne fragilă

Banca Națională a României a decis, joi, 8 octombrie 2026, să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an, într-un moment în care inflația dă semne de temperare, dar economia continuă să fie fragilă, potrivit unui comunicat al BNR citat de Agerpres.

Consiliul de Administrație al băncii centrale a păstrat neschimbate și celelalte dobânzi de referință: 7,50% pe an pentru facilitatea de creditare Lombard și 5,50% pe an pentru facilitatea de depozit. Nici nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor nu au fost modificate.

De ce a decis BNR să nu schimbe dobânda

Banca centrală explică faptul că decizia are drept scop menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, în paralel cu susținerea unei creșteri economice sustenabile. BNR subliniază că stabilitatea macroeconomică depinde de un echilibru între diferitele politici economice și de continuarea reformelor structurale, iar utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru investiții este considerată esențială pentru creșterea pe termen lung și pentru rezistența economiei la șocuri. Instituția precizează că monitorizează atent contextul intern și internațional și că rămâne pregătită să intervină pentru a proteja stabilitatea prețurilor, fără a afecta stabilitatea financiară.

Inflația a scăzut la 6,17% în august

Rata anuală a inflației s-a redus considerabil în primele două luni ale trimestrului al treilea: de la 10,42% în iunie, la 8,16% în iulie și 6,17% în august. Potrivit BNR, scăderea se datorează în mare parte dispariției efectelor directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor din aceeași perioadă a anului 2025. Aceste efecte s-au văzut mai ales la prețurile energiei, iar ieftinirea legumelor, fructelor și ouălor a contribuit și ea la temperarea inflației. În schimb, scumpirea combustibililor, cauzată de creșterea cotației petrolului, a acționat în sens opus.

Inflația de bază (indicatorul CORE2 ajustat) a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august, reflectând atât efectele de bază ale majorării impozitelor indirecte din 2025, cât și scăderea unor prețuri agroalimentare și slăbirea cererii de consum. Pe de altă parte, majorarea tarifelor de telecomunicații, scumpirea polițelor RCA și efectele indirecte ale creșterii prețurilor la combustibili au exercitat presiuni suplimentare asupra prețurilor.

Calculată după indicele armonizat al prețurilor de consum (metoda folosită la nivelul UE), inflația anuală a coborât la 6,3% în august, față de 9,2% în iunie.

Economia a stagnat în trimestrul al doilea

Reducerea inflației are loc pe fondul unei activități economice slabe. Economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul anterior, după o contracție de 0,1% înregistrată în primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, scăderea economică s-a atenuat la 0,4%, de la 1,2% în primul trimestru, ameliorare susținută mai ales de revenirea investițiilor (formarea brută de capital fix).

Consumul gospodăriilor a continuat însă să scadă mai accentuat în termeni anuali. Totodată, contribuția exportului net a redevenit negativă: importurile de bunuri și servicii au crescut mai rapid, în timp ce exporturile și-au păstrat un ritm aproape neschimbat. Astfel, deficitul comercial și deficitul de cont curent au crescut în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă din 2025, întrerupând tendința de reducere din trimestrele anterioare.

Semne de revenire, dar consumul și industria rămân slabe

Datele recente analizate de BNR sugerează o posibilă redresare a economiei în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, susținută și de rezultatele din agricultură. Această revenire ar putea fi, totuși, însoțită de o înrăutățire a evoluției PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul anual în iulie și august, însă scăderea vânzărilor auto-moto s-a accentuat în iulie, iar serviciile pentru populație au continuat să se contracte puternic. În plus, ritmul anual al lucrărilor de construcții a scăzut abrupt în iulie, iar producția industrială și-a adâncit declinul față de aceeași lună a anului 2025.

Deficitul de cont curent, în ușoară creștere în primele șapte luni

În iulie, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a redus mai mult decât cea a importurilor, comparativ cu trimestrul anterior, contribuind la o accelerare ușoară a deficitului comercial. Deficitul de cont curent a avut o evoluție anuală și mai nefavorabilă, pe fondul înrăutățirii balanței veniturilor.

Pentru întregul interval ianuarie–iulie 2026, deficitul comercial a fost totuși ușor mai mic decât în perioada corespunzătoare din 2025, în timp ce deficitul de cont curent a crescut ușor.