BNR: economia României ar putea intra în teritoriu negativ, inflația rămâne peste 6%
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu avertizează că economia riscă să scadă în 2026, iar inflația se va menține peste 6% la final de an, revenind la țintă abia în 2027.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a publicat pe blogul Opinii BNR o analiză în care avertizează că perspectivele economiei românești pentru acest an rămân rezervate sau chiar negative. Potrivit acestuia, după o creștere modestă în ultimii doi ani – 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 – anul acesta economia ar putea înregistra o creștere negativă, ceea ce ar însemna intrarea în stagflație.
Oficialul BNR arată că scăderea consumului semnalează o tranziție către un nou model economic, în care investițiile, și nu consumul și deficitele, ar urma să devină principalul motor de creștere.
Inflația rămâne peste 6% la finalul anului
Deși inflația a scăzut în vară de la 10,4% în iunie la 6,2% în august – o reducere de aproape 4 puncte procentuale, explicată printr-un efect de bază – prognozele arată că aceasta se va menține peste 6% până la sfârșitul anului. Revenirea la ținta de inflație este estimată abia pentru ultimul trimestru din 2027.
Marinescu subliniază necesitatea continuării consolidării bugetare și în 2027, mai ales în condițiile în care datoria publică a depășit deja 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.
Deficitul comercial s-a redus, dar pe seama scăderii consumului
Viceguvernatorul BNR precizează că deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât se anticipa. Potrivit acestuia, ajustarea este rezultatul reducerii consumului, nu al unei creșteri semnificative a exporturilor: „Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate.”
Un nou model economic, bazat pe investiții și productivitate
Marinescu consideră că actualul model economic al României, bazat pe costuri reduse și forță de muncă ieftină, „și-a atins limitele”, iar țara nu se mai poate prezenta investitorilor occidentali ca o piață cu avantaje de cost. În opinia sa, viitorul ar trebui să fie un model calitativ de creștere, axat pe productivitate, extinderea lanțurilor locale de producție și investiții în tehnologie și capital uman.
Analiza vine cu aproape două zile înainte ca agenția Standard & Poor's să comunice rezultatul revizuirii ratingului de țară al României. O eventuală retrogradare la nivel „junk” ar complica și mai mult procesul de revenire economică, într-un context internațional considerat fragil.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Realitatea →Știrea anterioară
Aproape 300.000 de români au demenţă, iar numărul lor ar putea ajunge la 400.000 până în 2050
Știrea următoare
Benzina, a doua cea mai mare scumpire lunară din UE în august. Anual, prețurile au urcat 26,7% în România
Știri similare

Daniel Dăianu: România nu riscă retrogradare de la S&P, dar situația rămâne gravă
2 octombrie 2026

Mureșan acuză PSD-AUR pentru căderea leului: „Creează instabilitate și incertitudine economică”
2 octombrie 2026

ROBOR a urcat la 6,11%, al doilea indice în creștere consecutivă. Ratele la credite se scumpesc
2 octombrie 2026

S&P decide astăzi ratingul României: ce înseamnă o eventuală retrogradare la „junk”
2 octombrie 2026

Românii câștigă mai mult, dar cheltuielile cresc și mai repede. Explicația economiștilor
2 octombrie 2026
Foto ilustrativăFIDELIS revine în octombrie: dobânzi până la 7,75%, condiții speciale pentru donatorii de sânge
1 octombrie 2026