Bătăile neregulate ale inimii: când sunt motiv de îngrijorare, explică un cardiolog

Senzația de bătăi neregulate ale inimii, cunoscută și sub numele de palpitații, apare uneori fără să însemne o problemă de sănătate. Alteori, însă, poate fi legată de o aritmie sau de o afecțiune cardiovasculară care necesită evaluare medicală. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist în cardiologie, a explicat pentru Digi24.ro care sunt cauzele acestor manifestări, când devin un motiv de îngrijorare și ce simptome nu trebuie ignorate.

Ce sunt bătăile neregulate ale inimii

Potrivit medicului, bătăile neregulate apar atunci când inima bate prea repede, prea încet sau neuniform. Pot fi resimțite ca o senzație de "fluturi" în piept, o bătaie puternică, o pauză scurtă între bătăi sau pulsații în gât ori în urechi. Episoadele pot apărea în repaus, inclusiv când persoana stă întinsă, în timpul efortului fizic sau brusc, fără un motiv aparent. De multe ori sunt trecătoare și fără semnificație medicală, dar uneori indică o aritmie care necesită evaluare de specialitate.

Cum se deosebesc palpitațiile trecătoare de o problemă reală

Dr. Covaciu precizează că nu orice palpitație reprezintă o afecțiune. Extrasistolele - bătăi suplimentare ale inimii - pot apărea la aproape oricine în decurs de 24 de ore și se resimt ca o bătaie puternică urmată de o scurtă pauză, după care ritmul revine la normal.

Există și situații în care persoana nu are de fapt o bătaie anormală, ci percepe mai intens propriul ritm cardiac. În schimb, dacă inima bate normal și apoi începe brusc să bată foarte rapid, iar episodul se oprește la fel de brusc, acest tipar poate ascunde o tulburare de ritm reală.

Medicul subliniază că simpla senzație de palpitații nu este suficientă pentru un diagnostic - contează frecvența, durata, contextul apariției și simptomele asociate. Dacă episoadele se repetă, apar fără o cauză clară sau sunt însoțite de alte simptome, este recomandat un consult cardiologic.

Simptomele care impun un consult medical

Potrivit specialistului, palpitațiile asociate cu durere sau presiune în piept, dificultăți de respirație, amețeală accentuată, senzație de leșin sau pierderea stării de conștiență sunt semnale care nu trebuie ignorate, mai ales dacă apar brusc sau în timpul unui episod de ritm neregulat.

Este recomandat un consult și atunci când inima bate foarte repede sau neuniform pentru o perioadă prelungită, când episoadele devin tot mai frecvente sau apar în timpul efortului fizic. Dacă apar brusc simptome severe - durere toracică intensă, dificultăți importante de respirație, leșin sau alterarea stării generale - este necesară solicitarea promptă a ajutorului medical.

Cele mai frecvente cauze

Dr. Covaciu explică faptul că inima funcționează pe baza unei componente mecanice și a uneia electrice, iar unele afecțiuni care provoacă palpitații țin de sistemul electric al inimii.

• Tahicardiile paroxistice - apar atunci când există căi accesorii de conducere electrică, un fel de "scurtături" față de traseul normal al impulsului electric, care pot determina episoade de ritm foarte rapid.
• Fibrilația atrială - o tulburare de ritm în care atriile (camerele superioare ale inimii) nu se mai contractă sincron cu ventriculele (camerele inferioare). Este una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac și o cauză importantă de accident vascular cerebral.
• Boli genetice sau afecțiuni ale mușchiului inimii, care îi afectează treptat capacitatea de funcționare normală.

Alți factori care pot declanșa palpitații, potrivit medicului, sunt stresul, anxietatea, atacurile de panică, lipsa de somn, oboseala și deshidratarea, dar și consumul excesiv de cafeină, alcool sau alte substanțe stimulante. Unele medicamente, precum anumite spray-uri pentru astm și decongestionante nazale, pot influența ritmul cardiac, la fel ca tulburările glandei tiroide și dezechilibrele electrolitice.

Ce investigații recomandă medicii

În funcție de simptome și istoricul medical, evaluarea poate începe cu o electrocardiogramă (EKG), care înregistrează activitatea electrică a inimii. Dacă palpitațiile nu se manifestă în momentul testării, este posibil ca investigația să nu surprindă tulburarea de ritm.

În aceste cazuri, medicul poate recomanda un Holter EKG, care monitorizează continuu ritmul cardiac timp de 24 de ore sau mai multe zile. Pentru episoadele rare, la intervale mari de timp, poate fi folosit un loop recorder - un dispozitiv mic, implantat sub piele la nivelul toracelui, capabil să înregistreze activitatea inimii timp de până la șase luni.

În funcție de situație, evaluarea poate include și analize de sânge (inclusiv pentru funcția tiroidei și nivelul electroliților) sau un test de efort, dacă simptomele apar în timpul activității fizice.

Obiceiuri care sprijină un ritm cardiac normal

Dr. Covaciu recomandă un stil de viață echilibrat pentru reducerea episoadelor de palpitații: somn suficient, hidratare corespunzătoare și activitate fizică regulată. De asemenea, limitarea consumului de cafeină, alcool și băuturi energizante este utilă, în special pentru persoanele care observă că acestea declanșează sau accentuează simptomele. Gestionarea stresului și evitarea fumatului pot avea, la rândul lor, un rol important în menținerea unui ritm cardiac sănătos.