Am ales singur căminul – experiența mea de la Transilvania Senior, Alba Iulia

Bună ziua tuturor! Mă numesc Mircea, am 72 de ani și locuiesc de șase luni la Căminul pentru persoane vârstnice Transilvania Senior din Alba Iulia. Am vrut să scriu despre experiența mea pentru că, înainte să iau decizia, am căutat mult pe internet mărturii reale și nu prea am găsit. Sper să ajut pe cineva aflat în situația în care eram eu acum un an.

Decizia a fost a mea – nu am fost 'dus' de familie, cum se întâmplă uneori. Copiii mei sunt plecați în altă țară și, după ce am rămas singur, mi-am dat seama că un apartament gol nu e pentru mine. Am vrut oameni în jur, activități, cineva care să știe că exist. Am vizitat personal trei locuri înainte să aleg: am văzut și Căminul din Oiejdea, Galda de Jos, care mi s-a părut liniștit și frumos ca peisaj, dar era prea departe de orașul în care am prieteni vechi. La Transilvania Senior m-a convins atmosfera – personalul vorbea cu rezidenții, nu doar despre ei.

Adaptarea a durat vreo două luni. Primele săptămâni am fost mai retras, recunosc. Ce m-a ajutat enorm a fost că am găsit aici oameni cu care să joc table și șah. Am aflat și de jocurile cognitive de pe SeniorHelp – le fac dimineața pe tabletă, înainte de micul dejun, e ca un ritual acum. Cel mai mult a contat că m-am simțit tratat ca un om cu cap, nu ca un pacient. Dacă vreți să întrebați ceva concret, sunt bucuros să răspund.