Studiu: guma cu zahăr, consumată după legume cu nitraţi, ar putea reduce tensiunea

Tensiunea arterială crescută rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru infarct, accident vascular cerebral şi alte afecţiuni cardiovasculare. Se ştie deja că alimentaţia influenţează controlul tensiunii, iar legumele bogate în nitraţi – sfecla roşie, spanacul, varza kale – au efecte benefice dovedite asupra vaselor de sânge.

Un studiu realizat de cercetători de la King's College London arată însă un aspect surprinzător: mestecarea unei gume cu zahăr după consumul acestor legume poate amplifica, pentru scurt timp, procesul prin care organismul transformă nitraţii din alimente în substanţe care relaxează vasele de sânge şi scad tensiunea. Autorii precizează clar că această descoperire nu constituie o recomandare de a folosi guma cu zahăr ca metodă de îngrijire a sănătăţii, potrivit News.ro.

Cum funcţionează procesul

Nitraţii se găsesc natural în multe legume. Pentru ca organismul să îi valorifice, bacteriile din gură îi transformă mai întâi în nitriţi, care apoi devin oxid nitric – o moleculă ce dilată vasele de sânge, îmbunătăţeşte circulaţia şi contribuie la scăderea tensiunii arteriale.

Cercetătorii au vrut să testeze dacă modificarea acidităţii salivei poate influenţa eficienţa acestei transformări, pornind de la ipoteza că o salivă mai acidă ar favoriza conversia nitraţilor în nitriţi.

Cum s-a desfăşurat studiul

Voluntari sănătoşi au consumat câte o doză de suc de sfeclă roşie, cunoscut pentru conţinutul ridicat de nitraţi. Participanţii au fost împărţiţi aleatoriu în două grupuri: unii au mestecat gumă cu zahăr, alţii gumă fără zahăr, timp de trei până la şase ore. Cercetătorii au măsurat periodic tensiunea arterială şi au analizat probe de sânge şi salivă. După cel puţin o săptămână, fiecare participant a repetat experimentul cu celălalt tip de gumă.

Rezultatele

• Guma cu zahăr a scăzut mai mult pH-ul salivei, făcând-o mai acidă
• Concentraţia de nitriţi din salivă a fost cu 45% mai mare faţă de guma fără zahăr
• Nivelul nitriţilor din sânge a crescut cu 25%
• Tensiunea arterială sistolică a scăzut cu aproape 3 mmHg
• Tensiunea arterială diastolică a scăzut cu aproximativ 2 mmHg

Ce spun cercetătorii

Dr. Andrew Webb, lector la Facultatea de Medicină Cardiovasculară şi Metabolică din cadrul King's College London, a explicat că influenţa acidităţii salivei asupra transformării nitraţilor a fost foarte puţin studiată până acum: „Efectele observate au fost doar temporare şi au durat câteva ore. Consumul pe termen lung al produselor care conţin zahăr nu este recomandat din cauza efectelor asupra sănătăţii dentare. Totuşi, rezultatele sugerează că un desert dulce, de exemplu un fruct consumat după o masă bogată în legume cu conţinut ridicat de nitraţi, ar putea intensifica temporar efectele acestora asupra tensiunii arteriale şi performanţei fizice”, a declarat acesta, citat într-un comunicat.

Dr. Charlotte Mills, cercetător la University of Reading şi coautor al studiului, a subliniat rolul bacteriilor din gură în valorificarea nitraţilor: „Nu recomandăm oamenilor să înceapă să mestece în mod regulat gumă cu zahăr. Consumul frecvent de zahăr afectează sănătatea dentară şi, în exces, are efecte negative şi asupra sănătăţii cardiometabolice. Rezultatele demonstrează însă că există posibilitatea de a îmbunătăţi modul în care organismul procesează nitraţii alimentari. Următorul pas este identificarea unor metode care să ofere acelaşi beneficiu fără dezavantajele consumului de zahăr”, a precizat cercetătoarea.

Limitele studiului şi ce urmează

Cercetarea a fost efectuată pe voluntari sănătoşi, iar efectele observate au fost de scurtă durată. Autorii nu recomandă utilizarea gumei cu zahăr ca metodă de reducere a tensiunii arteriale şi subliniază necesitatea unor strategii mai sigure pentru aplicare pe termen lung.

Echipa consideră că descoperirea ar putea avea aplicaţii şi în medicina sportivă, deoarece nitraţii din sfecla roşie sunt deja folosiţi de mulţi sportivi pentru îmbunătăţirea performanţei fizice. Cercetătorii intenţionează să realizeze un studiu de dimensiuni mai mari, pentru a evalua dacă această strategie poate influenţa conversia nitraţilor, tensiunea arterială şi performanţa la efort în rândul sportivilor.

Studiul a fost publicat în revista British Journal of Clinical Pharmacology.