Sindicatele BNS: banii din Pilonul II de pensii, folosiți pentru achiziții de armament

Blocul Național Sindical (BNS) a reacționat dur la un proiect de lege susținut de 123 de parlamentari din toate partidele (PSD, PNL, USR, AUR, minorități și neafiliați), care ar permite ca banii economisiți de români în Pilonul II de pensii private să fie investiți în companii din domeniul apărării, securității și producției de armament. Inițiativa este susținută și de premierul demis Ilie Bolojan.

Într-un comunicat emis marți, 14 iulie 2026, BNS afirmă că măsura ar fi o soluție de urgență a politicienilor pentru a suplini deficitul bugetar și lipsa de lichidități a statului, folosind economiile de o viață ale românilor. Sindicatul a precizat că a dat aviz negativ acestui proiect în cadrul Consiliului Economic și Social (CES).

„Politicienii au ajuns să privească economiile românilor din Pilonul II de pensii ca pe o sursă de lichidități pentru finanțarea industriei militare. Vă cerem să retrageți imediat acest proiect de lege și să încetați să visați la spulberarea banilor de pensii ai românilor pe tot felul de înțelegeri oculte!”, se arată în comunicatul BNS.

Contractul cu Israelul, exemplu de „shopping” militar

Sindicaliștii critică și modul în care Guvernul Bolojan, aflat formal în funcție doar pentru gestionarea afacerilor curente, a aprobat recent un acord de peste 2 miliarde de euro cu firma israeliană Rafael Advanced Defense Systems, pentru achiziția sistemului antiaerian SPYDER.

BNS observă un contrast: pe de o parte, guvernul invocă limitele constituționale ale unui cabinet demis atunci când e vorba de asumarea răspunderii, dar pe de altă parte devine extrem de activ când vine vorba de semnarea unor contracte militare de miliarde de euro.

Fără clauze de offset, în timp ce Polonia le-a folosit cu succes

Sindicatul reclamă faptul că, deși România face achiziții militare de miliarde de euro (inclusiv împrumuturi de 16 miliarde de euro prin programul european SAFE), niciunul dintre contracte nu aduce beneficii concrete industriei naționale de apărare.

BNS reamintește că există, încă din 2002, un cadru legal stabilit de Guvernul Năstase care obligă la negocierea unor clauze de compensare economică (offset) pentru marile achiziții militare — investiții în fabrici românești, transfer de tehnologie, locuri de muncă noi. Sindicatul afirmă că, în ultimii 20 de ani, decidenții politici au refuzat constant să aplice această legislație.

Ca exemplu contrar, BNS citează Polonia, care ar fi reușit să construiască cea mai puternică industrie de apărare din fostul bloc comunist tocmai prin negocierea fermă a clauzelor de offset: „Prin negocieri derulate în beneficiul economiei proprii, Polonia a reușit să dezvolte clustere industriale, să creeze mii de locuri de muncă bine plătite și să își consolideze capacitatea de a produce și exporta tehnică militară. Felicitări, Polonia! Rușine, România!”, se arată în comunicat.

„Corupție, prostie sau obediență”

BNS consideră inutilă și formală recomandarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) ca acest proiect de lege să primească un aviz din partea CSAT, instituție pe care sindicatul o numește „o caricatură instituțională care nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute în lege”.

În finalul comunicatului, BNS acuză întreaga clasă politică implicată în deciziile privind înzestrarea armatei din ultimele două decenii, susținând că dezavantajarea constantă a României în negocierile externe se poate explica prin trei cauze posibile: corupție, prostie sau obediență.

„Îi lăsăm pe fiecare să decidă în ce sertar al istoriei dorește să fie așezat [...]. Cert este însă că în sertarul pe care scrie «oameni politici de stat ai României» nu își vor găsi locul”, se arată în concluzia comunicatului BNS.