Sari la conținut
SeniorHelp
Economie22 octombrie 2026· 3 min citire· 2 vizualizări· Actualizat la

România, cel mai mare deficit bugetar din UE în trimestrul II 2026, arată Eurostat

Eurostat arată un deficit de 9,2% din PIB pentru România în T2 2026, cel mai mare din UE, pe fondul scăderii consumului și a veniturilor reale.

România, cel mai mare deficit bugetar din UE în trimestrul II 2026, arată Eurostat

România a avut, în trimestrul al doilea din 2026, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 9,2% din PIB, conform datelor Eurostat publicate pe 21 octombrie. Este vorba despre un indicator ajustat sezonier, care a crescut semnificativ față de începutul anului. Important de precizat este că această cifră nu reprezintă deficitul cumulat pe șase luni și nu poate fi comparată direct cu ținta bugetară stabilită pentru întregul an.

În primul trimestru din 2026, deficitul României fusese de 5,5% din PIB, potrivit seriei de date actualizate de Eurostat. Așadar, între primul și al doilea trimestru, deteriorarea a fost de 3,7 puncte procentuale. Față de aceeași perioadă din 2025, când indicatorul era de 7,7% din PIB, creșterea a fost de 1,5 puncte procentuale.

România, la distanță de Ungaria și cu mult peste media UE

România se situează la două puncte procentuale distanță de Ungaria, următoarea țară din topul deficitelor bugetare trimestriale din UE. Clasamentul celor mai mari deficite ajustate sezonier din trimestrul al doilea arată astfel:

  • România: 9,2% din PIB
  • Ungaria: 7,2%
  • Polonia: 5,9%
  • Belgia și Bulgaria: câte 5,3%
  • Franța: 5,1%

Media Uniunii Europene a fost de 3,5% din PIB, iar zona euro a înregistrat 3,3%. Practic, România s-a situat cu 5,7 puncte procentuale peste media UE.

De ce cifra de 9,2% nu înseamnă neapărat ratarea țintei anuale

Valoarea comunicată de Eurostat reflectă situația unui singur trimestru, raportată la PIB-ul trimestrial și ajustată sezonier. Ținta bugetară de aproximativ 6% din PIB se referă, în schimb, la rezultatul pe întregul an, deci cele două cifre nu sunt direct comparabile.

Există și o diferență de metodologie: statisticile europene folosesc sistemul ESA, bazat pe contabilitatea de angajamente, în timp ce execuția bugetară raportată de Ministerul Finanțelor este calculată în sistem cash, urmărind încasările și plățile efective.

Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul cash a evoluat astfel:

  • În primele șase luni din 2026: 41,03 miliarde de lei (2% din PIB), față de 69,80 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă din 2025.
  • În primele nouă luni din 2026: 78,52 miliarde de lei (3,82% din PIB), față de 102,47 miliarde de lei (5,35% din PIB) cu un an înainte.

Așadar, execuția cash arată o reducere a deficitului față de anul trecut, în timp ce seria trimestrială Eurostat indică o înrăutățire între primele două trimestre din 2026. Cele două evoluții nu se contrazic, pentru că au metodologii și perioade de referință diferite.

În plus, datele trimestriale ale Eurostat sunt provizorii și pot fi revizuite. De exemplu, deficitul pentru primul trimestru din 2026 a fost revizuit de la 3,6% din PIB, în seria publicată în iulie, la 5,5% în cea din octombrie.

Context economic: consum în scădere, venituri reale mai mici

Evoluția finanțelor publice are loc pe fondul unei activități economice slabe. Conform datelor INS publicate la 9 octombrie, economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul anterior. În primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,6% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.

Scăderea consumului a fost unul dintre principalii factori ai acestei evoluții, într-un context în care inflația a redus veniturile reale ale populației.

În mai 2026, salariul mediu real era cu aproximativ 6,9% mai mic decât în aceeași lună a anului anterior. În august, scăderea anuală s-a redus la aproximativ 0,5%, dar aceasta a reprezentat a paisprezecea lună consecutivă de scădere a salariului real.

Puterea de cumpărare a pensionarilor s-a redus și ea: indicele pensiei medii reale a fost de 98,1% în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent, echivalentul unei scăderi de aproximativ 1,9%.

Dificultățile s-au resimțit și în mediul de afaceri. Potrivit ONRC, 4.782 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele opt luni din 2026, cu 4,85% mai multe decât în perioada similară din 2025. Separat, o analiză ZF bazată pe date INS a arătat o scădere cu peste 64.000 a numărului de salariați în iunie 2026 față de iunie 2025.

Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.

Sursa originală: Realitatea →