Plante medicinale culese în iulie: beneficii, mod de consum și precauții

Luna iulie este considerată un moment prielnic pentru culesul plantelor medicinale, întrucât atunci substanțele lor active ating un nivel maxim de concentrație. Menta, lavanda, sunătoarea sau cimbrișorul se numără printre plantele folosite tradițional în fitoterapie pentru sprijinirea digestiei, a relaxării, a pielii sau a respirației. Psihonutriționistul Gina Tăujan a detaliat pentru Digi24.ro proprietățile fiecărei plante, modul corect de consum și situațiile în care este nevoie de prudență.

Specialistul subliniază că plantele medicinale nu țin locul tratamentelor prescrise de medic, dar pot completa, folosite corect și cu avizul unui specialist, un stil de viață sănătos.

Recoltarea și păstrarea corectă

Potrivit Ginei Tăujan, pentru a-și menține proprietățile terapeutice, plantele trebuie culese în zile însorite, după ce roua s-a evaporat complet, din zone curate, departe de drumuri circulate, terenuri agricole tratate chimic sau alte surse de poluare. După recoltare, uscarea se face într-un loc bine aerisit, ferit de soare direct, iar depozitarea se realizează în recipiente curate, închise etanș, păstrate uscat și răcoros.

Menta – sprijin pentru digestie

Menta este apreciată atât pentru aromă, cât și pentru efectele asupra sistemului digestiv. Frunzele conțin mentol, compus care oferă senzația de răcorire și poate relaxa musculatura tubului digestiv. Consumul de mentă este asociat cu reducerea balonării, a senzației de stomac plin și a digestiei greoaie; unele studii indică și un posibil efect de calmare a greței după mese consistente. Frunzele proaspete pot fi folosite în apă, limonadă, salate, sosuri sau deserturi, infuzia fiind cea mai populară variantă. Persoanele cu reflux gastroesofagian trebuie să fie prudente, deoarece menta poate agrava simptomele.

Lavanda – efect calmant

Lavanda conține uleiuri volatile în florile sale, fiind asociată de unele studii cu reducerea stresului și îmbunătățirea somnului. Infuzia de lavandă este folosită frecvent seara pentru efectul relaxant, iar uleiul esențial este utilizat în aromaterapie. În bucătărie, lavanda se adaugă în cantități mici la limonade, ceaiuri, miere, biscuiți sau prăjituri, pentru un parfum floral discret.

Sunătoarea – cele mai multe precauții

Sunătoarea este intens studiată pentru rolul în susținerea stării de bine emoțional. Extractele standardizate pot fi utile în formele ușoare de depresie, dar numai la recomandarea medicului. Planta conține și compuși antioxidanți și antiinflamatori. Atenție însă: sunătoarea poate reduce eficiența anticoncepționalelor, a anticoagulantelor, a unor medicamente cardiovasculare și a tratamentelor pentru epilepsie, motiv pentru care administrarea ei fără avizul unui specialist nu este recomandată.

Gălbenelele – pentru îngrijirea pielii

Gălbenelele sunt folosite mai ales extern, în creme și unguente, pentru proprietățile calmante, antiinflamatoare și antioxidante, utile în cazul iritațiilor, arsurilor superficiale sau pielii uscate. Florile conțin carotenoizi și flavonoide care ajută la protejarea și regenerarea pielii. Infuzia poate fi consumată ocazional, dar utilizarea externă este cea mai documentată.

Cimbrișorul – pentru căile respiratorii

Cimbrișorul conține timol și carvacrol, uleiuri volatile cu proprietăți antimicrobiene și antiseptice. Este folosit tradițional pentru calmarea tusei și fluidizarea secrețiilor bronșice, de obicei sub formă de infuzie inclusă în ceaiurile de sezon rece. Frunzele aromate se folosesc și în bucătărie, în preparate din carne, legume sau sosuri.

Mușețelul – remediu tradițional european

Deși perioada optimă de recoltare este mai-iunie, în multe zone ale țării mușețelul continuă să înflorească și în iulie. Florile conțin flavonoide cu efect antiinflamator, antispastic și calmant, fiind folosite pentru ameliorarea disconfortului digestiv, a crampelor abdominale și pentru relaxare înainte de somn. Ceaiul poate fi băut cald sau rece. Persoanele alergice la plante din familia Asteraceae (ambrozie, margarete, gălbenele) ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a-l folosi terapeutic.

Natural nu înseamnă fără riscuri

Gina Tăujan atrage atenția că plantele medicinale pot completa un stil de viață echilibrat, dar nu înlocuiesc alimentația sănătoasă, odihna, mișcarea sau tratamentele medicale. Originea naturală nu garantează absența riscurilor: unele plante au contraindicații, reacții adverse sau pot interacționa cu medicamente, motiv pentru care utilizarea lor terapeutică ar trebui făcută doar cu acordul unui medic sau specialist.