Pîslaru: sumele din legea salarizării sunt „maximul pe care România și-l permite” acum
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează asupra riscului retrogradării la „junk” dacă legea salarizării nu e adoptată și explică impactul bugetar de 8-12 miliarde de lei.
Foto ilustrativăMinistrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a discutat la Digi24 despre pericolul ca România să fie retrogradată la ratingul „junk” dacă nu este adoptată noua lege a salarizării unitare. El a atras atenția că, în lipsa acestei legi, în anul electoral 2028 ar putea fi luate decizii populiste fără acoperire bugetară. Totodată, Pîslaru a transmis un mesaj clar angajaților din educație și sănătate: sumele prevăzute în actualul proiect de lege reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”.
Potrivit ministrului, două dintre partidele politice ar fi de acord să susțină proiectul legii salarizării. Pîslaru a explicat că miza nu este doar jalonul din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro, ci și modul în care agenția de rating Moody's a evaluat recent economia României, menționând explicit adoptarea legii salarizării unitare drept condiție pentru un eventual upgrade.
Întrebat direct care este riscul mai mare - pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR sau adoptarea unei legi care să depășească posibilitățile bugetare ale României - ministrul a spus că a încercat, pe tot parcursul acestei perioade, să echilibreze așteptările din educație, sănătate și administrația publică, așteptări care, potrivit lui, au fost alimentate politic în perioada 2022-2024.
Pîslaru a precizat că legea salarizării ar fi trebuit adoptată încă de acum patru ani, dar a fost amânată succesiv: mai întâi din motive administrative, apoi din cauza perioadei electorale, iar ulterior - inclusiv în timpul guvernului Bolojan - din dorința de a nu tensiona relațiile preferențiale cu sindicatele, în special din partea partidelor cu legături strânse cu sectoarele educație și sănătate, precum PSD.
Ministrul a avertizat că o revenire la promisiuni populiste, fără acoperire bugetară, ar submina angajamentul României de a reveni la un deficit de 3% și de a menține disciplina în finanțele publice. El a subliniat că o astfel de abatere, cu o depășire de peste 12 miliarde de lei, ar fi „mai rea decât orice fel de penalitate” și ar putea atrage retrogradarea ratingului de țară.
Potrivit lui Pîslaru, Ministerul Finanțelor a reușit să convingă agenția Moody's abia pe 7 august, iar de atunci Comisia Europeană și-a schimbat percepția despre importanța acestei legi.
Impactul bugetar al legii salarizării a fost estimat inițial la 8 miliarde de lei, sumă care ar putea crește la 12 miliarde de lei în cazul în care se optează pentru tăierea unor cheltuieli. Ministrul a menționat însă că, la nivel tehnic, discuțiile indică o variantă mai apropiată de 8 miliarde de lei, aceasta fiind și recomandarea Comisiei Europene. El a adăugat că a explorat, împreună cu Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor, modalități de eșalonare și etapizare a creșterii bugetelor.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Digi24 →Știrea anterioară
Gripa 2026: cele 7 simptome de alertă și avertismentul unui medic despre tulpini mai agresive
Știrea următoare
Ce arată sângele înainte de vaccinare despre eficiența imunizării
Știri similare

Lege nouă: conturi de economii și investiții pentru pensie, după modelul american 401(k)
16 octombrie 2026

Pensii indexate din 2027 și salarii plafonate: ce prevede programul Guvernului Niculescu
15 octombrie 2026

Guvernul Niculescu promite ajutor extins la factura de energie și liberalizare treptată la gaze
15 octombrie 2026

AUR propune pensionare la 60 de ani pentru persoanele diagnosticate cu cancer
15 octombrie 2026

Colegiul Medicilor cere reforme guvernului: gărzi plătite la nivelul salariului din 2017
14 octombrie 2026
Foto ilustrativăPacienții cu boli cronice avertizează că riscă să rămână fără tratamente. Apel către autorități
14 octombrie 2026