Pacienții cu cancer contrazic CNAS: lipsuri repetate de citostatice, tratamente amânate

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat public că nu ar exista lipsuri de medicamente pentru bolnavii de cancer, ci doar situații în care unele tratamente sunt mai greu de achiziționat. Această afirmație este contrazisă de organizațiile de pacienți, care semnalează discontinuități repetate în aprovizionarea cu citostatice.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) a transmis un apel către premier și conducerea CNAS, susținând că, în doar 24 de ore, a identificat trei medicamente oncologice complet indisponibile și alte opt pentru care există probleme repetate de aprovizionare.

"Aceasta este realitatea din spitale și din viața pacienților", se arată în scrisoarea federației.

Organizația avertizează că o discontinuitate de câteva săptămâni în tratament nu este o simplă problemă logistică: "Înseamnă tratament amânat, boală care poate progresa, șanse terapeutice pierdute și, uneori, vieți pierdute".

„Există riscul ca accesul la tratamente să fie restrâns?”

Cezar Irimia, președintele FABC, cere autorităților să clarifice public dacă accesul pacienților oncologici la tratamente riscă să fie restrâns sau amânat din lipsă de fonduri: "Pacienții au dreptul la un răspuns clar".

Federația mai atrage atenția că unele medicamente au fost deja aprobate prin acte normative pentru compensare, dar pacienții nu pot beneficia efectiv de ele din cauza întârzierilor administrative: "Pentru administrație, acestea pot fi proceduri, termene și documente. Pentru pacientul oncologic, timpul se măsoară în șanse de supraviețuire".

Solicitările pacienților

FABC cere o verificare urgentă, la nivel național, a disponibilității medicamentelor oncologice, publicarea transparentă a situației stocurilor și a discontinuităților, identificarea rapidă a soluțiilor de aprovizionare, clarificarea situației terapiilor aprobate dar neaccesibile încă pacienților, precum și crearea unui mecanism permanent de dialog cu organizațiile de pacienți.

Mesajul final al scrisorii este tranșant: "Cancerul nu așteaptă. Și nici pacienții nu mai pot aștepta", se arată în document, care cere autorităților să nu permită ca "lipsa medicamentelor, subfinanțarea sau întârzierile administrative să decidă cine primește la timp șansa la tratament și cine nu".

"Nu vă puneți, prin inacțiune, semnătura pe certificatele noastre de deces", a avertizat Cezar Irimia.

„Pacienții sunt în chinuri fără acest medicament”

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a explicat pentru „Adevărul” că principalele probleme vizează medicamentele citostatice off-label, care nu sunt prescrise în mod obișnuit de oncologi.

El a dat exemplul unui medicament generic, fabricat de cinci producători diferiți din România și străinătate, pentru care Ministerul Sănătății nu a răspuns la timp notificării unui producător care anunțase o întrerupere a livrărilor de aproximativ opt luni, cauzată de probleme tehnologice și de blocaje în aprovizionarea cu materii prime din Pakistan, India, cu folie de aluminiu din China, precum și, mai recent, din cauza războiului din Iran.

Deși existau variante alternative ale medicamentului în Europa, iar Ministerul Sănătății ar fi putut apela prin Unifarm la un sistem de urgență pentru procurare, acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit lui Barbu, lipsa medicamentului a afectat între 10.000 și 12.000 de pacienți care primesc lunar citostatice, produsul respectiv fiind folosit pentru atenuarea greței și a stării de rău provocate de tratament: "Practic, acești pacienți sunt în chinuri fără respectivul medicament".

Barbu susține că fostul ministru al Sănătății aruncă vina pe alții, deși federația a avertizat încă dinainte de încheierea mandatului acestuia că nu fuseseră făcute demersurile necesare pentru multe medicamente și materiale sanitare lipsă din programele naționale.

Potrivit lui Barbu, criza s-a accentuat din toamna trecută, din cauză că achizițiile se fac pe termen lung, iar producătorii s-au confruntat cu sincope generate de lipsa materiei prime, consumul ridicat de energie și gaze, restructurări și modernizarea utilajelor. El a precizat că nu a auzit integral declarațiile președintelui CNAS și nu poate comenta detaliat, dar confirmă că pacienții au căutat, într-adevăr, anumite citostatice off-label, greu de decontat fără hotărâri judecătorești, iar aprovizionarea prin Unifarm a întâmpinat dificultăți.

Datele Asociației arată că unele citostatice au lipsit temporar, deficitul fiind adesea remediat rapid, dar în unele cazuri pacienții au fost nevoiți să cumpere medicamentele din Ungaria, Austria sau Germania, din fonduri proprii. Barbu consideră că responsabilitatea aparține direcției pharma a Ministerului Sănătății, care ar trebui să coordoneze urgențele prin Unifarm. El a menționat că fostul ministru Cseke a încercat să intervină, dar recuperarea este dificilă, întrucât identificarea de noi furnizori durează.

Bolnavii de cancer, printre victimele lipsei unui guvern cu puteri depline

Barbu leagă întârzierile actuale și de absența, în ultimele aproape patru luni, a unui guvern cu puteri depline, care să poată realiza rectificarea bugetară necesară vara aceasta. În lipsa acesteia, fonduri de aproximativ 12 miliarde de lei alocate sănătății - sumă care depășește veniturile estimate inițial prin legea bugetului - rămân blocate.

El a explicat că accelerarea aprovizionării necesită modificări legislative, hotărâri de guvern și de ministru, decizii ale Agenției Naționale a Medicamentului și evaluări riguroase ale tehnologiilor medicale pentru fiecare moleculă. Potrivit lui, comisiile consultative de specialitate din Ministerul Sănătății nu au funcționat corespunzător, iar fostul ministru Rogobete nu a colaborat suficient cu acestea, ignorând propunerile de elaborare a protocoalelor medicale împreună cu Colegiul Medicilor și societățile profesionale.

Barbu a subliniat că fără protocoale medicale care să impună utilizarea anumitor medicamente, nici Agenția Națională a Medicamentului, nici distribuitorii nu sunt stimulați să le autorizeze sau să le țină în stoc, mai ales că sunt costisitoare - o sută de cutii de citostatic pot bloca fonduri suficiente pentru zece mii de cutii din alte medicamente. El a comparat situația cu alte state, unde termenele de aprobare sunt de aproximativ 300 de zile, România situându-se sub această medie, în condițiile în care Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat recent 47 de medicamente noi într-un an, multe dintre ele întârziind să ajungă în România.

Tratamente amânate și achiziții din fonduri proprii

Mai multe medicamente esențiale pentru tratamentul oncologic sunt indisponibile în această perioadă în unitățile sanitare din România, iar medicii sunt nevoiți, în unele cazuri, să amâne administrarea tratamentelor sau să modifice schemele terapeutice. Deși pentru unele produse datele oficiale indică existența unor stocuri la nivel național, acestea nu ajung efectiv în spitale.

Potrivit medicilor și asociațiilor de pacienți, cel puțin trei medicamente folosite în tratamentul cancerului sau în combaterea efectelor adverse ale terapiilor oncologice sunt semnalate ca indisponibile, unele lipsuri fiind raportate încă din luna iunie, cu posibile reluări ale livrărilor abia în septembrie.