Inteligență artificială în spitalele din România: tratamente adaptate profilului genetic al pacientului
Un proiect pilot introduce AI în sistemul medical românesc pentru diagnostice și tratamente personalizate pe baza geneticii. Medicii avertizează asupra riscurilor legate de securitatea datelor.
Foto ilustrativăSistemul medical din România testează un proiect pilot prin care inteligența artificială analizează profilul genetic și stilul de viață al pacienților pentru a stabili diagnostice și tratamente personalizate. Despre acest proiect au vorbit, într-un interviu acordat „Adevărul”, conf. dr. Beatrice Mahler, de la Institutul Marius Nasta din București, și medicul Mihail Pautov.
Potrivit celor doi specialiști, tehnologia poate aduce diagnostice mai rapide, scheme de tratament optimizate și posibilitatea de a prescrie încă din prima zi molecula potrivită pentru fiecare pacient. Sistemul permite evaluarea genomică atât a pacientului, cât și a microorganismelor implicate în infecții.
Ce beneficii aduce AI în actul medical
Beatrice Mahler explică faptul că inteligența artificială devine „un partener indispensabil în optimizarea algoritmilor de lucru clinici”, datorită volumului mare de date și vitezei de analiză, elemente care pot face diferența pentru viața pacienților.
Medicul subliniază că tehnologia deschide două direcții noi: pe de o parte, cunoașterea particularităților genetice ale pacientului permite crearea rapidă a unor scheme terapeutice personalizate, spre deosebire de metoda actuală, bazată pe studii de cohortă cu mii de pacienți și pe medii statistice. Pe de altă parte, analiza genetică a microorganismelor poate oferi nu doar un diagnostic rapid, ci și soluții noi de tratament al infecțiilor, „pe care probabil încă nu le putem anticipa”.
Pentru afecțiuni cronice frecvente – hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare – Mahler susține că analiza genetică ar putea permite prescrierea „moleculei potrivite, în doza optimă, încă din prima zi, maximizând șansele de vindecare și reducând la minimum riscurile pentru pacient”.
De ce contează genetica în tratament
Medicul Mihail Pautov a folosit o analogie pentru a explica rolul geneticii: chiar dacă doi oameni ar avea culori diferite ale ochilor (verzi și albaștri) fără să observe această diferență, culoarea ochilor ar putea influența răspunsul la medicamente, nevoia de ochelari de soare sau durata somnului necesar. La fel, deși oamenii sunt identici genetic în proporție de 99%, acel 1% de diferență poate influența decisiv răspunsul la tratament.
Potrivit lui Pautov, ghidurile medicale actuale rămân utile, dar se bazează pe medii statistice care nu țin cont de particularitățile fiecărei persoane. El dă ca exemplu hipertensiunea, influențată de factori precum consumul de alcool, fumatul, sedentarismul sau alimentația grasă – factori care nu au aceeași greutate pentru fiecare pacient. Genetica ar putea arăta exact care factori contează cu adevărat pentru fiecare persoană.
În domeniul farmacogeneticii, Pautov explică faptul că, în prezent, dozele de medicamente sunt stabilite ca medii pentru populații mari – de exemplu, 500 de miligrame de paracetamol pentru un milion de persoane. Însă, din cauza diferențelor individuale de metabolizare, o persoană care metabolizează rapid substanța ar putea avea nevoie de 700 de miligrame pentru efect terapeutic, în timp ce alta, cu metabolizare lentă, ar putea considera toxice pentru ficat aceleași 500 de miligrame, având nevoie de doar 200 de miligrame.
Medicul avertizează însă că simpla scanare genetică a populației nu va oferi imediat răspunsuri, motiv pentru care sunt necesare proiecte precum cel discutat, alături de proiectul ROGEN, dezvoltat tot de UMF, care își propune să colecteze peste 10.000 de genoame în prima fază. Un alt proiect menționat este BioMedLake, bazat pe inteligență artificială, destinat colectării, analizei și interpretării volumelor mari de date genetice, prea complexe pentru a fi procesate manual de echipe de cercetători.
Cine are decizia finală: medicul sau AI
Întrebată ce ar face dacă o recomandare a inteligenței artificiale ar contrazice experiența sa clinică, Beatrice Mahler a răspuns că tehnologia „nu poate înlocui algoritmul uman și nici responsabilitatea medicului”, aceasta rămânând un instrument aflat în slujba deciziei medicale.
Mahler a atras atenția și asupra riscurilor: vulnerabilitățile legate de securitatea datelor genetice, posibilele erori de algoritm („halucinații” sau bias-uri ale AI, dacă datele de antrenare nu sunt corecte) și riscul atacurilor cibernetice, în contextul războiului informațional actual la nivel global.
Mihail Pautov subliniază, la rândul său, că medicul rămâne cel care ia decizia finală și își asumă întreaga responsabilitate morală și medico-legală pentru eventualele erori. El precizează că recomandările AI trebuie tratate „cu un grad sănătos de scepticism” și filtrate critic, fără a fi însă ignorate complet, ci integrate în practica medicală ca instrumente de sprijin.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Adevărul →Știrea anterioară
De ce contează respirația corectă pentru sănătate
Știrea următoare
Servicii medicale gratuite în 2026: analize, consultații și screening decontate de stat
Știri similare
Foto ilustrativăDe ce contează respirația corectă pentru sănătate
17 iulie 2026
Foto ilustrativăCanicula ne afectează creierul: de ce devenim mai obosiți și mai irascibili pe căldură
16 iulie 2026
Foto ilustrativăCăpușa „Lone Star”: mușcătura care poate declanșa alergie la carnea roșie
15 iulie 2026
Foto ilustrativăCum recunoști dezechilibrele hormonale și de ce contează un diagnostic corect
15 iulie 2026

Pilotul care a salvat 155 de vieți pe Hudson, diagnosticat cu Alzheimer
15 iulie 2026
Foto ilustrativăCanicula și medicamentele: ce tratamente devin riscante pe căldură și cum se păstrează
14 iulie 2026