FMI avertizează: economia globală e vulnerabilă. Energie scumpă, datorii record și riscuri pentru România

Economia mondială se confruntă cu riscuri tot mai mari, pe fondul tensiunilor geopolitice, al presiunilor asupra pieței energiei, al datoriilor record și al investițiilor masive în inteligența artificială. Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează asupra vulnerabilităților care ar putea amplifica un eventual șoc economic global. În România, efectele s-ar putea resimți direct în buzunarele oamenilor, prin creșterea costurilor la energie și gaze.

Rezervele se epuizează, avertizează FMI

Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a declarat că „rezervele, atât cele energetice, cât și cele fiscale, se epuizează”. Nicolas Richard, director general al ENGIE, a afirmat că piața mondială, și în special cea europeană, este „răvășită”, adăugând că „creșterea economică a României este extrem de... modestă”.

Georgieva a mai spus: „Economia mondială rămâne rezilientă în fața șocurilor repetate și a incertitudinii. Dar această reziliență se apropie de limitele sale. Inflația rămâne persistent ridicată în multe locuri”.

Datorii record, energie scumpă și riscul investițiilor în AI

Potrivit FMI, datoria publică globală se apropie de nivelurile record de după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030. În paralel, economia mondială este afectată de prețurile ridicate la energie, cauzate de războiul din Iran, în timp ce investițiile masive în inteligența artificială aduc atât oportunități, cât și riscuri majore.

Kristalina Georgieva a precizat: „Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal în întreaga lume. Cea mai mare lovitură adusă creșterii economice în acest an se resimte în economiile devastate de război: un război în Ucraina, aflat în al cincilea an, un război în Golf, aflat în a opta lună, și prea multe alte conflicte aprige, care distrug vieți omenești și provoacă pagube economice globale”.

Șefa FMI a cerut guvernelor să reducă cheltuielile: „Țările cu datorii și deficite ridicate trebuie să inițieze o consolidare fiscală și să se asigure că deficitele și, în cele din urmă, datoria urmează o traiectorie descendentă”.

Avertisment pentru România: facturi duble la gaze

Pentru România, deficitul de cont curent este estimat la 7% din PIB, o ajustare mai lentă decât anticipa FMI în primăvară. Discuția despre reducerea acestui deficit are loc într-un moment de instabilitate politică, când economia are nevoie de investiții și de măsuri care să protejeze persoanele vulnerabile, mai ales după scumpirile recente la pompă și la facturi.

FMI estimează o scădere a produsului intern brut al României, fără perspective de scădere a inflației, deși estimările inițiale erau mai optimiste. Costurile energiei adaugă presiune suplimentară bugetelor familiilor.

Nicolas Richard (ENGIE) a explicat situația prețurilor la gaze: „Este important să vorbim despre ce se va întâmpla cu prețul consumatorilor casnici după această iarnă. Chiar dacă de ani de zile spunem că ajutorul trebuie țintit spre consumatorii vulnerabili, cred că de data asta ar trebui să fie prelungită schema actuală la gaze. Suntem într-o situație în care avem un preț administrativ de 110 lei. Înseamnă 21 de euro, mai mult sau mai puțin. Deci asta înseamnă că, pentru comoditate, ar trebui să fie triplat prețul. Pentru prețul final, vorbim de o dublare a prețului”.

Dacă energia se scumpește, costurile suplimentare se pot răsfrânge și asupra firmelor, transportatorilor și producătorilor, ajungând apoi în prețurile din magazine.

Dobânzile apasă și pe economiile dezvoltate

Presiunea dobânzilor se resimte și în economiile dezvoltate. În Statele Unite, plățile aferente dobânzilor ar urma să se dubleze față de perioada dinainte de pandemia de COVID-19, potrivit estimărilor FMI. Donald Trump respinge însă avertismentele Fondului, iar Trezoreria SUA susține că FMI ar trebui să își examineze propriile erori de prognoză înainte de a critica politica fiscală de la Washington, potrivit presei străine.

Avertismentul transmis de FMI de la Bangkok nu înseamnă că o nouă criză mondială este iminentă, ci că economiile dispun de mai puține rezerve pentru a absorbi eventuale șocuri viitoare. Pentru România, provocarea este dublă: să își corecteze dezechilibrele interne și, în același timp, să limiteze efectele unei economii globale tot mai fragile.