Economiștii cer taxe stabile 3-5 ani: investițiile străine au scăzut cu 82% în România

România ar trebui să mențină neschimbate taxele și impozitele pentru o perioadă de 3-5 ani, pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a oferi companiilor stabilitatea de care au nevoie pentru a se dezvolta. Este concluzia unei analize realizate de firma de consultanță Frames, care propune adoptarea prin lege a unui moratoriu fiscal și înființarea unui consiliu consultativ pe lângă premier, din care să facă parte reprezentanți ai marilor contribuabili și ai IMM-urilor.

Propunerile apar în contextul pregătirii bugetului pentru 2027, după ani în care firmele românești s-au confruntat cu majorări repetate de taxe, schimbări ale regimului microîntreprinderilor și impozite suplimentare noi.

Potrivit experților Frames, instabilitatea fiscală a devenit unul dintre principalele obstacole pentru investiții, exact în perioada în care România trebuie să reducă deficitul bugetar și să găsească noi surse de creștere economică.

Semnalul cel mai îngrijorător: în primul semestru din 2026, fluxul net al investițiilor străine directe a scăzut cu 82%, de la 3,72 miliarde de euro (perioada similară din 2025) la doar 669 de milioane de euro.

Economiștii atrag atenția că măsurile fiscale luate fără consultarea mediului de afaceri pot avea efectul opus celui urmărit, inclusiv scăderea încasărilor la buget.

Impozitul pe dividende, triplat în patru ani

Un exemplu concret din analiză este evoluția impozitului pe dividende, majorat de peste trei ori din 2022 până acum: de la 5% la 8% în 2023, apoi la 10% în 2025 și la 16% în 2026.

În aceeași perioadă, plafonul de venituri pentru încadrarea la microîntreprinderi a scăzut treptat de la 1 milion de euro la 100.000 de euro, cu modificări repetate ale regulilor de impozitare. De asemenea, TVA standard a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost modificate, a fost introdus impozitul minim pe cifra de afaceri și a fost reintrodus impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”.

„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Taxe mai mari, dar încasări mai mici la buget

Analiza prezintă mai multe sectoare afectate de schimbările legislative și fiscale.

În industria jocurilor de noroc, OUG 7/2026 a dat autorităților locale dreptul de a decide dacă permit sau nu aceste activități. În februarie-mai 2026 au fost autorizate 2.337 de aparate de joc, față de aproape 19.000 în aceeași perioadă din 2025 – o scădere de circa 88%. În același timp, încasările din taxele de autorizare au scăzut de la 485 milioane lei la 300 milioane lei, adică aproape 40%. Economiștii spun că noile reguli au creat blocaje administrative, întrucât doar 90 dintre cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale adoptaseră hotărâri privind jocurile de noroc.

Un alt exemplu este piața imobiliară, unde TVA pentru locuințele noi a ajuns la 21%. Pentru un apartament de 100.000 de euro fără TVA, diferența dintre cota de 9% și cea de 21% este de 12.000 de euro, dacă toată majorarea e transferată cumpărătorului. Creșterea vine în condițiile în care vânzările de apartamente scăzuseră deja cu aproape 9% în primul semestru. Frames avertizează că o taxare mai mare pe o piață în scădere poate afecta atât dezvoltatorii, cât și veniturile bugetare.

În industria auto, producția de autoturisme a scăzut cu aproape 13% în primul semestru, inclusiv cu 18% la Dacia. Deși o parte din probleme țin de piața europeană, analiza indică și impactul cererii interne scăzute, al programelor de sprijin amânate și al lipsei unei strategii industriale predictibile.

„Taxa pe stâlp”, simbol al instabilității fiscale

Frames consideră impozitul pe construcțiile speciale unul dintre cele mai relevante exemple de instabilitate fiscală. Introdus inițial în 2014, eliminat din 2017 și reintrodus în 2025, afectează investițiile în infrastructura energetică, telecomunicații și alte sectoare industriale – rețele electrice, conducte, antene de telecomunicații, turbine eoliene, infrastructura parcurilor fotovoltaice.

Potrivit analizei, problema nu e doar costul suplimentar, ci incertitudinea privind regimul fiscal pentru investiții derulate pe 10-20 de ani.

„Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, spune Adrian Negrescu.

Investițiile străine directe au scăzut cu 82%

După ce România a atras aproape 7,9 miliarde de euro în 2025, fluxul net al investițiilor străine directe a coborât la 669 milioane de euro în primele șase luni din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în perioada similară a anului anterior.

În trimestrul al doilea din 2026, fluxul net a fost chiar negativ, de 521 milioane de euro – cel mai slab nivel trimestrial din 2013, potrivit datelor Frames.

Profiturile reinvestite au avut, de asemenea, o valoare negativă de aproximativ 1,1 miliarde de euro în primul semestru, ceea ce arată că profiturile distribuite au depășit profiturile reinvestite în România în acea perioadă.

Frames consideră că instabilitatea fiscală și politică a afectat încrederea investitorilor, deși evoluția investițiilor este influențată și de factori economici internaționali. Economiștii avertizează că România riscă să piardă unul dintre principalele motoare de creștere economică, tocmai când trebuie să reducă deficitul bugetar și să găsească noi surse de finanțare.

Propunere: moratoriu fiscal de 3-5 ani

Pentru stabilizarea mediului de afaceri, Frames propune introducerea prin lege a unui moratoriu fiscal, odată cu bugetul pentru 2027. Măsura ar presupune păstrarea nivelului și structurii principalelor taxe timp de cel puțin trei ani, ideal cinci. Eventualele excepții ar trebui justificate prin studii de impact publice și anunțate cu cel puțin 12 luni înainte de aplicare. Moratoriul ar trebui să includă și reguli clare pentru eliminarea sau înghețarea unor taxe considerate descurajatoare, precum impozitul pe construcțiile speciale.

„Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3-5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue. Nu costă nimic din buget, dar poate aduce înapoi miliardele de euro de investiții pe care le-am pierdut în acest an”, afirmă Adrian Negrescu.

Potrivit analizei, prevederea din programul de guvernare privind un interval de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea modificărilor fiscale e un pas bun, dar nu oferă suficientă predictibilitate firmelor care fac investiții pe termen lung.

Propunere: consiliu economic pe lângă premier

A doua propunere Frames este înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă prim-ministru, format din reprezentanți ai celor mai mari contribuabili din România și ai organizațiilor patronale ale IMM-urilor. Consiliul ar urma să se întâlnească periodic pentru a analiza impactul măsurilor fiscale înainte ca acestea să fie adoptate.

Printre sectoarele care ar putea fi reprezentate se numără industria auto, construcțiile și imobiliarele, energia, industria alimentară, producția de băuturi și industria tutunului.

Potrivit Frames, dialogul cu firmele ar ajuta autoritățile să estimeze mai corect efectele modificărilor fiscale asupra investițiilor, consumului, locurilor de muncă și veniturilor bugetare. Noua structură ar putea urmări și respectarea moratoriului fiscal, semnalând eventualele încercări de modificare a taxelor fără o analiză prealabilă.

„În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia. Dacă OUG 7, taxa pe stâlp, creșterile repetate ale impozitului pe dividende sau TVA-ul la locuințe ar fi fost discutate cu sectoarele vizate, statul ar fi avut azi mai mulți bani, iar investitorii nu ar fi plecat. Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine”, se arată în analiza Frames.

Economiștii consideră că pregătirea bugetului pentru 2027 este o oportunitate pentru Guvern de a schimba modul în care sunt luate deciziile fiscale și de a reface încrederea mediului de afaceri.