Depresia la vârsta a treia: ce spun un psihiatru și un psihoterapeut despre simptome și tratament

Depresia nu înseamnă doar o stare de tristețe trecătoare, ci o problemă de sănătate mintală cu simptome afective intense și de durată, care pot afecta serios viața de zi cu zi – de la activitatea profesională la relațiile cu familia și la capacitatea de a se îngriji singur. Despre acest subiect au vorbit medicul psihiatru Mihai Zanfir și psihologul psihoterapeut Liviu Elefterie, la emisiunea Timp pentru Sănătate, difuzată pe Prima News TV de Profit.ro, în fiecare miercuri de la ora 17.00.

Ce înseamnă, de fapt, depresia

Potrivit lui Mihai Zanfir, termenul „depresie” este folosit adesea în sens larg, dar în domeniul sănătății mintale presupune mai multe componente concrete: tristețe persistentă, o senzație continuă de suferință și disconfort, precum și dificultatea de a mai simți bucurie. „Când vorbim de depresie, vorbim despre niște probleme de natură afectivă, adică despre emoții de tipul tristeții, de tipul unei senzații continue de suferință, de disconfort, de tipul dificultății de a resimți o bucurie”, a explicat medicul.

Diferența față de o perioadă obișnuită de tristețe stă în intensitatea și durata simptomelor, dar și în impactul lor asupra vieții cotidiene. Un reper clar este durata: „Durata semnificativă clinic, deci care ar trebui totuși să ridice niște semne de întrebare persoanei respective, este de două săptămâni”, a precizat Zanfir. El a adăugat că pot exista episoade depresive izolate, dar și tulburări depresive în care acestea se repetă în timp.

Impact asupra vieții de zi cu zi, inclusiv la vârstnici

Depresia poate reduce randamentul profesional, motivația și capacitatea de concentrare și poate afecta relațiile de familie sau activitatea educațională. La persoanele vârstnice, problemele pot merge până la dificultăți în administrarea corectă a medicației.

Liviu Elefterie a observat, în activitatea de la cabinet, că persoanele cu depresie se plâng frecvent de lipsa energiei, de deteriorarea relațiilor cu prietenii și colegii și de pierderea plăcerii pentru activități care înainte le făceau bucurie. Multe persoane ajung la psihoterapie abia după ce au încercat mai multe soluții pe cont propriu: „Am încercat și asta, am văzut că nu merge să îmi revin, am încercat și asta, nu merge să îmi revin, după care ajung în cabinet. (...) Cert este că ei simt o durere constantă și o lipsă puternică de a vedea luminița de la capătul tunelului”, a spus psihoterapeutul.

Simptome fizice și cognitive

Depresia nu se limitează la planul emoțional. Mihai Zanfir a explicat că pot apărea simptome fizice, precum dureri nespecifice, chiar și în absența unei cauze medicale clare, iar o afecțiune deja existentă poate fi resimțită ca fiind mai intensă.

La acestea se adaugă tulburările de somn – insomnie, somn agitat sau fragmentat, ori trezire foarte devreme dimineața – și modificări ale apetitului: scădere a poftei de mâncare și în greutate la unele persoane, respectiv creșterea apetitului și a greutății în anumite forme atipice. Pot apărea și iritabilitate sau nervozitate. „Alte manifestări, într-adevăr, pot să fie afectarea somnului, adică insomnie, un somn agitat, somn fragmentat sau, invers, trezitul foarte devreme dimineața, un somn de durată insuficientă. Sigur, și care mai departe contribuie la această lipsă de energie pe care o poate resimți persoana respectivă”, a detaliat Zanfir.

Medicul a menționat și simptomele cognitive, precum dificultățile de atenție și concentrare. La persoanele vârstnice, acest lucru poate crea confuzie: o depresie cronică poate fi greșit interpretată ca debut al unei tulburări neurocognitive. În plus, depresia poate afecta percepția despre propria valoare și stima de sine.

Cum ajută psihoterapia

Liviu Elefterie a explicat că, în cabinet, pune accent pe reducerea autocriticii și pe dezvoltarea compasiunii față de propria persoană. Persoanele cu depresie tind să interpreteze dificultatea de a face chiar și lucruri simple ca pe un eșec personal, ceea ce le afectează și mai mult stima de sine.

„Și ce încercăm noi să facem în cabinet este să înțeleagă că este OK să greșim, câteodată. Că este OK să fim vulnerabili. Este OK să nu putem, la un moment dat, să ne ridicăm din pat. Pentru că, pentru o persoană care trăiește în depresie, costurile sunt total diferite față de o persoană fără depresie”, a spus psihologul.

Legătura cu ADHD-ul

Cei doi specialiști au abordat și legătura dintre depresie și ADHD. Mihai Zanfir a subliniat că problemele de atenție, dificultățile de performanță profesională sau educațională și cele relaționale asociate ADHD-ului se pot acumula în timp, mai ales atunci când tulburarea rămâne nediagnosticată.