Curtea de Conturi verifică sporurile de confidențialitate din casele de pensii

Curtea de Conturi a descoperit că mai multe case teritoriale de pensii au acordat angajaților sporuri de confidențialitate care nu erau prevăzute de legea salarizării personalului din fonduri publice. Pentru sumele considerate plătite fără temei legal, instituția a dispus măsuri de recuperare. Sindicatul care reprezintă angajații susține însă că aceste sporuri au fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești, nu prin decizii arbitrare ale funcționarilor.

Sporuri de până la 1.520 de lei

Potrivit raportului Curții de Conturi privind Casa Națională de Pensii Publice, în iulie 2025 sporul de confidențialitate era plătit în baza a patru sentințe judecătorești, la casele de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani.

• La Casa Județeană de Pensii Giurgiu, 27 de angajați primeau sporuri cuprinse între 174 și 1.520 de lei.
• La Bacău, un consilier juridic primea un spor de 1.028 de lei.
• La Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic primeau câte 1.520 de lei fiecare.
• La Botoșani, doi consilieri juridici primeau câte 1.519 lei fiecare.

Sindicatul: sumele au fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din casele teritoriale de pensii, precizează că sporurile în discuție au vizat 33 de angajați din toate casele de pensii, plata fiind făcută pe baza unor hotărâri judecătorești.

„Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești, unui număr de 33 de salariați din toate Casele de Pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii”, a declarat Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM.

„Nu poate fi transformată într-o culpă personală”

Reprezentanții sindicatului arată că instituțiile publice sunt obligate prin lege să pună în executare hotărârile judecătorești, iar eventualele neclarități legate de perioada acordării sporului sau de modul de aplicare a acestuia nu pot fi atribuite automat angajaților care le-au pus în practică.

„Dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia”, se arată în poziția FNSSM.

Cine ar trebui să răspundă pentru sporurile considerate nelegale

Sindicatul cere o delimitare clară între constatarea Curții de Conturi privind legalitatea cheltuielilor și răspunderea concretă a angajaților care au aplicat efectiv aceste decizii.

„Este necesară, așadar, delimitarea între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei anumite cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii”, a transmis Federația.